România are necesitatea de a solicita Comisiei Europene aproximativ 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune aferente perioadei 2021-2027. Această sumă reprezintă peste 70% din alocarea europeană totală, iar termenul limită pentru utilizarea cheltuielilor eligibile este stabilit până la 31 decembrie 2029. Datele provin din Programul de guvernare 2026-2028 al premierului desemnat, Luca Niculescu, care evidențiază presiunea financiară ce va apărea în următorii trei ani.
La nivelul datei de 30 septembrie 2026, rata de absorbție curentă a fondurilor europene în România a fost de 28,5%. Din totalul alocărilor, sumele solicitate Comisiei Europene s-au ridicat la 8,82 miliarde de euro, în timp ce plățile efectuate către beneficiari au însumat 11,45 miliarde de euro. Din aceste sume, rambursările primite efectiv de la Comisia Europeană au totalizat 8,52 miliarde de euro, în condițiile în care suma totală încasată, incluzând și prefinanțările, a ajuns la 11,31 miliarde de euro.
Performanța programelor de finanțare variază considerabil între sectoarele vizate de politica de coeziune. Programul Transport a înregistrat cea mai mare rată de absorbție, de 53,4%, în timp ce pentru Dezvoltare Durabilă și Tranziție Justă aceasta a fost de 36%. În schimb, sectorul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare prezintă o rată de absorbție de doar 9,5%, iar pentru Sănătate aceasta este de 14,6%. Educația și Ocuparea au înregistrat o rată de 21,4%.
Pentru a accelera procesul de absorbție, Guvernul propune implementarea unui mecanism de monitorizare săptămânală la nivelul MIPE. Acest sistem va include un responsabil nominal pentru fiecare blocaj și un grafic de plăți actualizat lunar, pentru a respecta țintele anuale de dezangajare n+3. Programele care nu ating pragurile necesare vor intra automat în procedură de realocare, direcționând sumele neutilizate către proiecte mature, fără a aștepta expirarea termenelor, pentru a evita pierderea fondurilor.
Strategia prevede utilizarea acestor resurse europene ca instrument de stabilizare și accelerare a investițiilor publice, în contextul consolidării fiscale. Prioritățile de investiții includ infrastructura de apă și canalizare, transportul, sănătatea, educația, digitalizarea și energia, precum și dezvoltarea urbană și regională. Guvernul dorește ca fondurile să susțină proiecte cu impact economic ridicat, care să contribuie la formarea brută de capital și la creșterea productivității, oferind suport și pentru competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii.
Politica de coeziune a Uniunii Europene reprezintă principalul instrument de reducere a disparităților economice și sociale dintre regiunile membre. Aceasta funcționează prin alocarea de fonduri structurale destinate dezvoltării infrastructurii, educației și digitalizării. Încă nerespectarea țintelor anuale de cheltuieli poate duce la aplicarea regulilor de dezangajare automată, proces prin care Uniunea Europeană retrage resursele alocate dacă ratele de absorbție nu respectă calendarul stabilit în cadrul programelor operaționale.
