Premierul Luca Niculescu a solicitat ministerelor implicate în gestionarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să accelereze eforturile pentru finalizarea procesului de plată. La o ședință desfășurată vineri, la Palatul Victoria, șeful executivului a pus accent pe evaluarea cererilor de plată numărul 5 și 6. Scopul principal este remedierea problemelor tehnice și legislative identificate în relația cu Comisia Europeană pentru a asigura rambursarea fondurilor.
În cadrul discuțiilor, s-a analizat situația Cererii de Plată nr. 6 (CP6), pentru care data de 6 noiembrie reprezintă termenul de finalizare a evaluării de către serviciile Comisiei Europene. Urmarează ca pe 20 noiembrie să fie adoptată decizia oficială. România a transmis această cerere pe 1 octombrie, solicitând o valoare totală de 6,04 miliarde de euro înainte de deducerea prefinanțării, ceea ce înseamnă o sumă netă de 4.347.770.169 de euro.
Din suma netă solicitată pentru cererea nr. 6, 2.582.415.100 de euro reprezintă fonduri europene nerambursabile, în timp ce 1.765.355.069 de euro sunt împrumuturi. În paralel, se urmărește clarificarea situației Cererii de Plată nr. 5 (CP5), depusă la jumătatea lunii august, în valoare de 2,84 miliarde de euro. Pentru această cerere, încă există cinci ținte și jaloane care necesită discuții și clarificări suplimentare cu Comisia Europeană.
Luca Niculescu a subliniat că închiderea PNRR în condiții optime este o prioritate pentru guvern, deoarece economia are nevoie de această „gură de oxigen”. Premierul a cerut o situație clară a restanțelor și a stabilit măsuri precum rigoarea documentației tehnice privind mediul și eficiența energetică. De asemenea, s-a impus evitarea modificărilor legislative care ar putea afecta jaloanele adoptate sau ar putea duce la reversibilitatea reformelor asumate de România.
Pentru a dinamiza procesul, Guvernul vizează consolidarea capacității administrative și asigurarea stabilității echipelor PNRR din ministere. Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Mihai Ghigiu, va organiza întâlniri dedicate cu responsabilii din Comisia Europeană. Măsurile includ și prelungirea termenelor de plată pentru beneficiarii proiectelor, pentru a crește rata de absorbție a fondurilor, asigurând astfel investiții în infrastructură, școli și spitale.
Procesul de absorbție a fondurilor europene este esențial pentru dezvoltarea economică a țării și pentru accesul companiilor românești la oportunități de finanțare. România a demonstrat capacitate de atragere a resurselor, fiind deja printre cele mai performante țări în ceea ce privește fondurile de coeziune. Valorificarea acestor fonduri este considerată vitală pentru alimentarea motoarelor economiei naționale și pentru continuarea proceselor de modernizare a rețelelor de infrastructură.
