Parlamentul European a adoptat marți un raport privind Scutul european pentru democrație, prin care propune consolidarea capacităților de combatere a ingerințelor străine și a amenințărilor hibride. Documentul a fost votat cu 420 de susținători, 220 de opozanți și 26 de abțineri, identificând Rusia drept principala amenințare externă la adresa integrității democratice a Europei. Raportul pune accent pe necesitatea de a proteja procesele electorale și infrastructura critică de interferențele externe.
În cadrul discuțiilor de la Strasbourg, evenimentele recente din România au fost menționate ca un exemplu de impact grav. Raportorul Tomas Tobé a subliniat că situația din alegerile prezidențiale din România reprezintă un atac clar asupra procesului democratic, cu efecte vizibile. Acesta a indicat faptul că acțiunile politice venite din afara Europei urmăresc să împiedice implementarea legislației europene, precum Digital Services Act, menționând că Europa are nevoie de o expertiză mai bine coordonată pentru a acționa rapid.
Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a avertizat că fenomenul de ingerință nu se limitează la o singură țară și că există și interferențe interne. Ea a insistat pe necesitatea ca platformele online să respecte aceleași reguli ca în mediul offline, subliniind importanța regulamentului DSA. Roberta Metsola a menționat că statele membre trebuie să fie pregătite să combată dezinformarea, propaganda și profilurile false create special pentru a manipula rezultatele electorale.
O recomandare centrală este înființarea unui Centru european pentru reziliență democratică, care să funcționeze ca un centru independent de excelență. Această structură ar trebui să coordoneze măsurile la nivel național și să combată manipularea și operațiunile de dezinformare. Parlamentul solicită ca noua entitate să aibă un mandat și un buget clar, evitând duplicarea structurilor existente, dar asigurând o participare obligatorie a tuturilor statelor membre.
Raportul identifică și alte actori care desfășoară activități similare cu Rusia, precum Belarus, China, Iran și Coreea de Nord. Pe lângă atacurile cibernetice și spionaj, se pune accent pe necesitatea de a reduce dependența tehnologică de companii americane și chinezești. De asemenea, s-a propus implementarea unor măsuri de protejare a infrastructurii electorale și a libertății presei, inclusiv combaterea conținuturilor de tip deepfake.
Aceste măsuri de securitate și reziliență democratică vin într-un context în care Europa își revizitează strategiile de apărare împotriva amenințărilor hibride. În perioada recentă, discuțiile despre securitatea digitală și protecția proceselor electorale au devenit prioritare, având în vedere riscurile de dezinformare și atacurile cibernetice care pot afecta stabilitatea politică a statelor membre.
