O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) avertizează că milioane de gospodării din Uniunea Europeană se confruntă cu o formă de sărăcie invizibilă. Indicatorul utilizat pentru a măsura această vulnerabilitate este pragul de 10% din venitul total al unei familii care este direcționat către plata energiei. Potrivit datelor, între 17% și 22% dintre gospodăriile din UE ar putea depăși acest nivel, transformând energia dintr-un serviciu normal într-o presiune constantă asupra bugetelor.
Dumitru Chisăliță, președintele AEI, explică faptul că această situație nu reprezintă neapărat o lipsă totală de venituri, ci o povară structurală. Când cheltuielile pentru electricitate, gaz, energie termică și combustibili depășesc 10% din venit, impactul se simte direct în fiecare factură plătită. Această formă de sărăcie este mai puțin vizibilă în statisticile oficiale, dar afectează capacitatea familiilor de a acoperi alte necesități esențiale pentru un trai normal.
Situația este mult mai gravă în Europa de Est și de Sud-Est, unde România, Bulgaria și Grecia se află în zona de maximă presiune. În aceste țări, între 30% și 40% dintre gospodării cheltuie peste 10% din buget pentru energie, iar pentru familiile cu venituri reduse, ponderea poate ajunge la 15–20%. Această vulnerabilitate este accentuată de venituri mici, clădiri cu izolație insuficientă și sisteme de încălzire ineficiente.
În restul continentului, disparitățile sunt marcante. În sudul Europei, precum Spania sau Portugalia, aproximativ 20–25% dintre gospodării depășesc pragul critic, fiind influențate de calitatea fondului locativ. În schimb, în nordul și vestul Europei, precum Finlanda, Danemarca sau Luxemburg, proporția scade la 5–10%. Deși prețurile la energie sunt adesea mai mari în aceste zone, veniturile ridicate și eficiența energetică a clădirilor reduc impactul asupra bugetelor familiale.
Dumitru Chisăliță avertizează că riscul de sărăcie sau excluziune socială ar putea urca spre 25% în viitorul apropiat. Această evoluție poate duce la o fragmentare politică și la creșterea populismului în Uniunea Europeană. Pe termen lung, reducerea acestui fenomen necesită investiții masive în renovarea clădirilor și în eficiența energetică, nu doar măsuri de subvenționare a facturilor, pentru a elimina cauzele structurale ale presiunii economice asupra cetățenilor.
Fenomenul de sărăcie energetică este strâns legat de calitatea infrastructurii locative din Europa. În regiunea Centrală și de Est, milioane de locuințe construite înainte de 1990 necesită renovări energetice urgente pentru a reduce consumul. Pereții slab izolați și ferestrele vechi forțează consumatorii să plătească sume mult mai mari pentru a menține un nivel minim de confort termic în interiorul locuințelor.
