Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au desfășurat discuții confidențiale, într-un format restrâns, despre posibilitatea unui atac hibrid cu victime în masă. Reuniunile, care au avut loc fără asistenți sau telefoane, au vizat pregătirea în fața unor scenarii de coșmar care ar putea afecta stabilitatea continentului. Tensiunile diplomatice s-au intensificat după descoperirea unei drone încărcate cu explozivi pe aeroportul din Leipzig în luna august, eveniment care a servit drept semnal de alarmă.
Discuțiile de la nivel înalt s-au concentrat pe modul în care instituțiile europene trebuie să reacționeze în cazul unor incidente grave. Diplomații vizează desfășurarea echipelor de intervenție în situații de urgență, deblocarea unor fonduri speciale pentru statele afectate și stabilirea unor strategii de comunicare pentru lideri. Un diplomat de rang înalt a avertizat că incidentul de la Leipzig demonstrează că un atac care provoacă numeroase victime nu este un scenariu exclus, fiind necesară o pregătire riguroasă.
Un alt oficial al UE a subliniat că, având în vedere amploarea acțiunilor Rusiei, apariția unor victime este considerată inevitabilă într-un viitor apropiat. Blocul european este deja afectat de o serie de activități subversive, de la un incendiu suspect la o stație terestră poloneză pentru Starlink, până la un complot privind dispozitive incendiare în hub-uri de transport. Teija Tiilikainen, directoarea Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, a avertizat că Rusia folosește instrumente tot mai letale pentru a testa reziliența Europei.
Evoluția acestor amenințări a generat și dezbateri privind rolul organizațiilor internaționale, în special între UE și NATO. Există temeri că o suprapunere a funcțiilor ar putea crea confuzie și ar putea încetini procesul decizional în momente critice. Oana Lungescu, expert la RUSI, a menționat că, pentru a evita blocajele, NATO ar trebui să se ocupe de schimbul de informații și descurajarea militară, în timp ce UE ar trebui să gestioneze răspunsul civil în fața unor astfel de crize.
În cadrul acestor dezbateri, securitatea informațiilor a devenit o preocupare majoră pentru mulți diplomați. Există suspiciuni că informațiile sensibile discutate în cadrul reuniunilor ambasadorilor ar putea fi divulgate, un risc accentuat de raportările privind partajarea unor conținuturi de către fostul ministru de externe al Ungariei cu Moscova. Din acest motiv, unele capitale de pe flancul estic preferă să limiteze transmiterea datelor cu adevărat sensibile către formatul NATO, temându-se de scurgeri în mass-media sau către Rusia.
Strategia europeană de securitate, care ar putea include un protocol de securitate în caz de urgență și un Consiliu European de Securitate, este așteptată la începutul lunii noiembrie. Aceste propuneri, susținute de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmăresc consolidarea capacității de răspuns colectiv. Totuși, unii diplomați consideră că UE ar trebui să utilizeze deja mecanismele existente, precum Răspunsul Politic Integrat (IPCR), care a demonstrat eficiență în gestionarea unor crize anterioare.
