Scoția, Irlanda de Nord și Țara Galilor au inițiat o mișcare politică neobișnuită prin care solicită organizarea unor referendumuri pentru independență. Aceste regiuni, care au autonomie parțială în cadrul Regatului Unit, își doresc desprinderea pentru a putea deveni state membre ale Uniunii Europene. Acțiunea a avut loc în contextul ofertele făcute de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, către Canada pentru statutul de membru asociat, un gest care a agitat spiritele politice din Marea Britanie.
În memorandumul de înțelegere semnat de șefii guvernelor din cele trei teritorii, se afirmă că viitorul națiunilor respective se află în Uniunea Europeană. Documentul subliniază că epoca Westminsterului se apropie de sfârșit și că schimbarea constituțională este un proces inevitabil. Este important de menționat că liderii care au semnat această declarație nu au acționat în calitate de premieri, ci ca lideri ai unor partide cu platforme de tip independentist și anti-Brexit, care urmăresc o schimbare radicală de statut.
Situația politică variază semnificativ între regiuni, în special în Scoția, unde Partidul Național Scoțian guvernează din 2007. Deși în 2014, 55% dintre scoțieni au votat pentru rămânerea în Regatul Unit, o mare parte a populației a susținut menținerea în UE. În Țara Galilor, contextul s-a schimbat în luna mai, când partidul pro-independență Plaid Cymru a ajuns la guvernare, schimbând dinamica tradițională în care majoritatea populației se opunea desprinderii de sub autoritatea britanică.
În Irlanda de Nord, tensiunile sunt alimentate de istoricul violent și de disputa dintre naționaliștii care susțin reunificarea cu Republica Irlanda și unioniștii. Paradoxal, regiunea a înregistrat o creștere economică după Brexit, deoarece nu au fost impuse controale la frontiera cu Irlanda pentru a proteja acordul de împărțire a puterii din 1998. Totuși, noul premier britanic, Andy Burnham, a declarat într-o scrisoare către John Swinney că un referendum pentru independență este exclus pentru a nu distrage atenția de la economia țării.
Regatul Unit rămâne un partener de securitate esențial pentru UE, fiind implicat în formatul de decizie E3 alături de Germania și Franța. Totuși, presiunea se accentuează și din cauza declarațiilor lui Donald Trump, care a susținut reunificarea Irlandii și a pus la îndoială neutralitatea SUA în disputa privind Insulele Falkland. Aceste declarații pot destabiliza echilibrul actual, în special în contextul unei relații tensionate între Londra și Washington, alimentată de pozițiile britanice privind conflictele internaționale.
Redeschiderea disputelor secesioniste în Europa apare într-un moment de fragilitate geopolitică majoră, marcat de războiul din Ucraina și de confruntările hibride cu Rusia. Experții avertizează că procesele de desprindere pot avea efecte de domino imprevizibile, similar situației din Catalunia, unde radicalizarea mișcărilor de independență a dus la procese și condamnări ale liderilor. În acest climat de securitate europeană precară, Bruxellesul și Londra încearcă să gestioneze riscurile fragmentării teritoriale.
