Europarlamentarul român Siegfried Mureșan coordonează, alături de co-raportoarea de origine portugheză Carla Tavares, elaborarea poziției Parlamentului European privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034. Această structură financiară, care implică o sumă de aproape 2.000 de miliarde de euro, va determina modul în care Uniunea Europeană își va aloca resursele în următorul șapte ani. Mureșan ocupă funcția de vicepreședinte al grupului Partidului Popular European și este membru în Comisia pentru bugete (BUDG) și Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON.
Rolul de co-raportor este decisiv în stabilirea liniilor de negociere pentru Parlamentul European în fața celor 27 de state membre. În procesul de redactare a raportului interimar, Mureșan și partenera sa, Carla Tavares, au urmărit condițiile necesare pentru ca bugetul să fie adoptat. Parlamentul European deține o pârghie strategică, deoarece bugetul pe șapte ani nu poate fi validat fără acordul acestui instituție, chiar dacă statele membre trebuie să ajungă la un consens de unanimitate.
Pentru România, rezultatul acestor negocieri este critic, deoarece va influența direct alocările pentru infrastructură, dezvoltare regională și agricultură după anul 2027. Siegfried Mureșan a avertizat că Parlamentul nu va vota un buget în care fondurile destinate politicii de coeziune și agriculturii sunt insuficiente. Europarlamentarul a menționat că, în cazul în care alocările pentru fermieri și proiectele locale vor fi insuficiente, Parlamentul European poate respinge categoric propunerea de buget.
Negocierile sunt complicate de poziția unor state precum Germania, Austria, Țările de la Jos, Suedia, Finlanda și Danemarca, care solicită reducerea propunerii Comisiei Europene. Siegfried Mureșan consideră că aceste six state greșesc, argumentând că reducerea bugetului va fragiliza Europa. El a susținut că nevoile de securitate și competitivitate vor trebui finanțate oricum, iar a oferit ca exemplu creșterea bugetului federal german cu 55,8% în ultimul an de șapte ani.
În loc de tăieri, europarlamentarul propune explorarea unor noi surse de venit, inclusiv de la marile companii globale care operează pe piața europeană. El a menționat nume precum Elon Musk, Jeff Bezos și Mark Zuckerberg, subliniind că este o greșeală să se reducă fondurile pentru fermieri pentru a evita contribuțiile marilor companii. Raportul propune un nivel de 1,27% din VNB pentru cadrul financiar propriu-zis și încă 0,11% pentru plata datoriei NextGenerationEU.
Discuțiile privind viitorul buget european au loc într-un context în care stabilitatea economică este o temă centrală pentru statele membre. În acest context, alte subiecte de actualitate precum impactul inteligenței artificiale asupra economiei europene sau evoluțiile monetare globale rămân în atenția decidenților europeni. Această structură financiară multianuală rămâne un subiect de dezbatere intensă între guvernele naționale și instituțiile de la Bruxelles.
