Liderii Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European propun ca viitorul buget al Uniunii Europene, destinat perioadei 2028-2034, să fie adoptat până la finalul acestui an. Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE responsabil pentru buget și politici structurale, a declarat că grupul solicită o creștere de 10% a bugetului față de propunerea inițială a Comisiei Europene, care este de 2.000 de miliarde de euro. Această strategie vizează o adoptare rapidă pentru a permite autorităților să pregătească absorbția fondurilor.
O creștere de 10% a bugetului european ar avea un impact direct asupra resurselor alocate României. Siegfried Mureșan a explicat faptul că această măsură ar ridica alocarea pentru România de la 60 de miliarde de euro la 66 de miliarde de euro. Obiectivul este ca procesul de negociere să fie finalizat imediat ce Consiliul va avea o poziție oficială, evitând astfel întârzierile de absorbție întâlnite în exercițiile bugetare anterioare.
Pentru a finanța acest buget mai amplu, Parlamentul European a propus trei surse proprii de venit. Siegfried Mureșan a menționat taxarea giganților tehnologici, care au acces la 450 de milioane de consumatori europeni, suprataxarea jocurilor de noroc și taxarea tranzacțiilor cu criptomonede. Aceste resurse sunt considerate esențiale pentru a acoperi noile priorități ale UE, precum securitatea, apărarea și competitivitatea, alături de politicile tradiționale de agricultură și coeziune.
Politica de coeziune trebuie să fie modernizată pentru a susține obiectivele de securitate și infrastructură. Siegfried Mureșan a subliniat importanța finanțării proiectelor duale, care pot servi atât scopurilor militare, cât și celor de infrastructură, precum tronsoanele de autostradă care leagă Republica Moldova și Ucraina de UE prin România. Fondurile structurale rămân un instrument critic pentru reducerea decalajului economic dintre statele membre.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a susținut că coeziunea și competitivitatea trebuie să meargă mână în mână. Dragoș Pîslaru a menționat că România a realizat o convergență rapidă, trecând de la 40% la peste 80% față de media UE de la intrarea în 2007. Acesta a afirmat că România este dispusă să participe la dezbaterea privind resursele proprii, cu condiția ca politicile de coeziune și agricultură să rămână protejate.
În cadrul mecanismelor de finanțare, planurile de parteneriat național și regional propuse de Comisia Europeană sunt văzute ca fiind eficiente pentru România. Dragoș Pîslaru a indicat faptul că, în perioada 2021-2027, s-au alocat 8,7 miliarde de euro, cu o valoare totală de până la 11 miliarde de euro incluzând fondurile naționale. Acesta consideră că trecerea peste acest nivel este calea potrivită pentru dezvoltarea regiunilor românești.
Contextul bugetar european este determinat de necesitatea de a răspunde unor crize majore care au apărut în perioada actualului buget, decis în 2020. Invazia rusească în Ucraina a forțat UE să își reevoce prioritățile, punând accent pe securitate, apărare și reducerea dependenței energetice de Rusia, oferind totodată sprijin statelor vecine precum Republica Moldova și Ucraina.
