Fostul șef al Serviciului de Informații Externe, Silviu Predoiu, a solicitat public demisia lui Siegfried Mureșan din Parlamentul European. Această cerere vine în contextul nominalizării acestuia de către Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru al României. Silviu Predoiu a exprimat neîncrederea în soluția de guvernare propusă, subliniind că România nu poate fi condusă prin intermediul unei siguranțe oferite de Bruxelles, în ciuda poziției europarlamentarului.
Silviu Predoiu a declarat că Siegfried Mureșan ar trebui să facă un gest concret pentru a demonstra seriozitatea în fața clasei politice de la București. Fostul lider al SIE a menționat că europarlamentarul ar trebui să demisioneze imediat din Parlamentul European. Conform acestuia, procesul de a cere timp de gândire, după ce a fost propus ca candidat al PNL, USR și UDMR încă din 26 iunie, nu este acceptabil pentru asumarea unei responsabilitții reale.
În același context, liderul PSD, Sorin Grindeanu, s-a declarat sceptic în privința desemnării lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Sorin Grindeanu a observat că reacțiile venite din partea partidelor PNL și USR sugerează că europarlamentarul a fost propus doar pentru a fi pus într-o poziție compromițătoare. Acesta a criticat faptul că Siegfried Mureșan a solicitat timp suplimentar de gândire, deși era deja propunerea partidelor de la Cotroceni.
Sorin Grindeanu a susținut că pare că Siegfried Mureșan ar fi trebuit să ceară voie unor entități din afara României înainte de a accepta mandatul. Liderul social-democrat a menționat că europarlamentarul pare să nu fie pregătit pentru funcție, observând că acesta a fost activ pe Facebook în ultimele trei luni de când era propus ca prim-ministru. Grindeanu a declarat că nu a auzit în istorie de astfel de solicitări de timp după propunerea de a forma un guvern.
Problema stabilită în jurul funcției de prim-ministru a generat dezbateri aprinse privind independența deciziilor politice naționale față de influențele externe. Criticile au vizat atât necesitatea de a avea o figură politică locală, cât și suspiciunea că deciziile sunt influențate de entități din afara țării. Această situație evidențiază tensiunile dintre necesitatea de a avea o conducere stabilă și presiunea de a menține o imagine de parteneriat internațional solid.
Situația politică din România rămâne marcată de o fragmentare a deciziilor de guvernare, în care propunerile pentru funcții înalte de stat sunt supuse unor analize riguroase de către lideri politici. Tensiunile dintre necesitatea de a avea o structură de guvernare internă și dorința de a menține legături strânse cu instituțiile europene rămân un punct central în dezbaterile despre stabilitatea politică a țării.
