Autoritățile de supraveghere din Uniunea Europeană au emis o evaluare de toamnă prin care confirmă reziliența sistemului financiar în contextul volatilității energeticice. EBA, EIOPA și ESMA precizează că, deși șocurile externe au generat presiuni, nu s-a produs o disfuncționalitate generalizată a piețelor. Această perioadă a fost marcată de tensiuni geopolitice, oscilații puternice ale prețurilor mărfurilor și o inflație energetică persistentă, care au testat capacitatea de absorbție a instituțiilor.
Volatilitatea prețurilor a dus la creșterea volumelor procesate prin infrastructurile de clearing și la apeluri în marjă mai mari. Atunci când prețurile la gaz, petrol sau energie electrică se modifică brusc, participanții care utilizează contracte futures trebuie să aducă garanții suplimentare pentru a acoperi schimbarea valorii pozițiilor. Aceste apeluri în marjă pot genera nevoi rapide de numerar, chiar și pentru companii care sunt viabile pe termen lung, însă piețele au continuat să funcționeze ordonat.
Raportul identifică gazul natural ca fiind o sursă de sensibilitate mai mare decât petrolul în fața șocurilor. Această vulnerabilitate este cauzată de nivelurile de rezervă mai limitate și de dificultățile de ajustare rapidă a capacității de producție. Perturbările energetice au influențat perspectiva macroeconomică europeană și au alimentat inflația, factori care pot afecta direct dobânzile, costul creditului și, în final, solvabilitatea companiilor din regiune.
În sectorul bancar, indicatorii de stabilitate rămân solidi, cu o rată a creditelor neperformante de aproximativ 1,8% în primul trimestru din 2026. Această cifră este aproape de minimele istorice, volumele creditelor neperformante fiind de aproximativ 375 de miliarde de euro. De asemenea, rentabilitatea capitalurilor proprii a fost de circa 10,5%, în timp ce rata capitalului de cea mai bună calitate, CET1, a ajuns la nivelul de 16,2%.
Totuși, riscurile de deteriorare a calității activelor nu sunt distribuite uniform și se concentrează în anumite portofolii specifice. Băncile semnalează vulnerabilități în sectorul imobiliar comercial, în cazul întreprinderilor mici și mijlocii și în sectoarele cu o intensitate energetică ridicată. Aceste zone sunt expuse în mod critic atunci când costurile energetice se suprapun cu tensiunile comerciale sau cu o cerere externă scăzută, afectând capacitatea de plată a clienților.
Evaluarea autorităților europene acoperă și alte riscuri majore, precum dependența de furnizori și infrastructuri din afara UE sau amenințările cibernetice amplificate de inteligența artificială. Deși sistemul financiar este în prezent rezilient, supraveghetorii solicită instituțiilor financiare să mențină pregătirea pentru criză. Este necesar ca entitățile să testeze reziliența la șocuri geopolitice și să monitorizeze constant expunerile indirecte pentru a preveni transmiterea presiunilor de lichiditate.
