Autoritățile de supraveghere din Uniunea Europeană au publicat o evaluare de toamnă prin care constată că sistemul financiar rămâne rezilient în ciuda volatilității prețurilor energiei. Raportul, elaborat în comun de EBA, EIOPA și ESMA, indică faptul că presiunile cauzate de oscilațiile prețurilor mărfurilor și de inflația energetică nu au generat o disfuncționalitate generală a piețelor. Deși au existat cereri crescute de garanții pe piețele de derivate, infrastructurile de clearing au procesat volumele fără a compromite stabilitatea sistemului.
Legătura dintre sectorul energetic și cel financiar se manifestă cel mai rapid prin apelurile în marjă pe piețele de mărfuri și derivate. Atunci când prețurile la gaz, petrol sau energie electrică suferă modificări bruște, participanții care utilizează contracte futures trebuie să furnizeze garanții suplimentare pentru a acoperi schimbarea valorii pozițiilor. Aceste necesități rapide de numerar pot pune presiune chiar și pe companiile care sunt considerate viabile pe termen lung, deși piețele au reușit să rămână ordonate.
Gazul este identificat în raport ca fiind o sursă de sensibilitate mai mare comparativ cu petrolul, din cauza rezervelor limitate și a dificultăților de ajustare a capacității de producție. Perturbările în acest sector au influențat perspectiva macroeconomică europeană și au alimentat inflația, factori care pot afecta direct dobânzile și costul creditului. Băncile avertizează că o eventuală deteriorare a calității activelor s-ar putea concentra în sectoarele cu o intensitate energetică ridicată.
În sectorul bancar, indicatorii de stabilitate rămân robusti, cu o rentabilitate a capitalurilor proprii de aproximativ 10,5% în primul trimestru din 2026. Rata capitalului de cea mai bună calitate, CET1, a ajuns la 16,2%, în timp ce creditele neperformante au reprezentat doar 1,8% din totalul împrumuturilor, cu volume de aproximativ 375 de miliarde de euro. Totuși, există vulnerabilități în creditarea imobiliară comercială și în segmentul întreprinderilor mici și mijlocii, în special dacă costurile energetice se suprapun cu o cerere externă slabă.
Pentru asigurători și fondurile de pensii, situația capitalului și a finanțării este de asemenea solidă, fără a se identifica un mecanism energetic ce ar putea produce pierderi sistemice. Energia poate influența aceste entități indirect, prin intermediul inflației sau al performanței companiilor din portofoliile lor de investiții. Evaluarea menționează că vulnerabilitățile majore includ și dependența de furnizori din afara UE, amenințările cibernetice amplificate de inteligența artificială și creșterea creditului privat.
Supraveghetorii europeni recomandă instituțiilor financiare să mențină pregătirea pentru criză și să monitorizeze atent expunerile indirecte. Mesajul central al raportului este că un sistem financiar stabil trebuie să poată absorbi noi episoade de volatilitate fără ca presiunile de lichiditate să se transmită în restul economiei. Această abordare de monitorizare continuă este esențială într-un context geopolitic instabil, unde șocurile macrofinanciare pot apărea simultan cu alte dependențe critice ale Uniunii Europene.
