Președinția irlandeză a Consiliului UE a prezentat sâmbătă o propunere de reducere a bugetului multianual pentru perioada 2028-2034 cu aproximativ 140 de miliarde de euro. Această scădere de circa 8% din valoarea inițială de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, avansată de Comisia Europeană, a generat nemulțumiri imediate. Statele contributoare nete, inclusiv Germania, consideră că această inițiativă financiară este insuficientă pentru a atinge stabilitatea necesară bugetului comunitar.
Cancelerul german, Friedrich Merz, a declarat că suntem încă departe de un acord și că suma propusă nu constituie o bază bună pentru negocieri. Friedrich Merz a susținut că bugetul trebuie să fie sustenabil pentru cei care plătesc cea mai mare parte din el, justificând astfel respingerea planului. Această poziție este susținută și de alți aliați ai Berlinului, care solicită o abordare mult mai strictă a eforturilor financiare din partea instituțiilor de la Bruxelles.
Ministrul suedez al afacerilor europene, Jessica Rosencrantz, a calificat planul Irlandei drept „nerezonabil”, în timp ce autoritățile de la Viena cer reduceri mult mai agresive. Claudia Bauer, ministrul austriac al afacerilor europene, a cerut liderilor europeni sute de miliarde de euro reduceri suplimentare. Tensiunile cresc deoarece propunerea irlandeză vizează reducerea ajutoarelor pentru dezvoltare și a cheltuielilor administrative, dar diminuează și finanțarea pentru securitate și competitivitate.
În încercarea de a consolida bugetul, autoritățile de la Dublin au propus și 55 de miliarde de euro ca resurse proprii suplimentare, fără a crește contribuțiile statelor membre. Aceste fonduri ar urma să provină dintr-o taxă impusă marilor companii și dintr-o taxă de mediu. Totuși, Germania și Suedia, care sunt în prima linie a ajutorului militar oferit Ucrainei, solicită fonduri consistente pentru sectoarele de securitate, care sunt afectate de propunerea actuală.
Disputa bugetară are o importanță politică majoră în contextul alegerilor programate pentru anul viitor în Franța, Italia, Spania, Polonia, Grecia, Finlanda, Slovacia și Estonia. Liderii de la Bruxelles urmăresc finalizarea negocierilor înainte de Crăciun pentru a evita suprapunerea acestora cu scrutinele electorale, în special cele prezidențiale din Franța. În acest moment, candidații extremei-drepte conduc în sondaje, ceea ce adaugă o presiune suplimentară asupra procesului de decizie financiară la nivel european.
Comisia Europeană a propus inițial un buget de circa 2.000 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 1,26% din Venitul Național Brut al statelor membre. Din această sumă, aproximativ 168 de miliarde de euro, echivalentul a 0,11% din Venitul Național Brut, sunt destinate rambursării datoriei contractate pentru fondul de redresare post-pandemie. Această structură financiară rămâne punctul central al conflictului dintre statele plătitoare și cele beneficiare.
