Cele patru state membre ale Grupului de la Vișegrad, respectiv Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, au solicitat oficial Comisiei Europene derogări temporare de la regulile actuale. Obiectivul principal al acestei cereri este posibilitatea de a utiliza o parte din fondurile Uniunii Europene destinate coeziunii și modernizării pentru a sprijini sectorul industrial. Această inițiativă vine ca o reacție directă la presiunea exercitată de facturile la energie, care amenință competitivitatea companiilor din această regiune a Europei.
Solicitarea a fost oficializată de ministrul slovac al Economiei, Denisa Saková, în urma unei reuniuni desfășurate între miniștrii responsabili de economie și energie din cele patru țări. La această discuție a participat și comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen. Denisa Saková a precizat că autoritățile caută soluții care să nu impună o presiune suplimentară asupra bugetelor naționale, deoarece energia scumpă poate crește costurile de producție și poate afecta investițiile sau exporturile.
Propunerea vizează o utilizare mai flexibilă a resurselor europene, incluzând Fondul pentru modernizare sau fondurile de coeziune, pentru a oferi mecanisme de sprijin suplimentare firmelor. Deși guvernele din regiune aplică deja anumite măsuri pentru a ajuta industria să facă față prețurilor ridicate, flexibilizarea fondurilor UE ar putea reprezenta o alternativă la finanțarea exclusivă din resurse proprii. Momentan, solicitarea nu garantează aprobarea derogărilor, fiind necesară clarificarea condițiilor de aplicare la nivel european.
Contextul economic este marcat de o incertitudine majoră pe piețele internaționale, alimentată de conflictele din Orientul Mijlociu și de războiul din Ucraina. Aceste evenimente mențin prețurile la energie la niveluri care obligă guvernele să intervină atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri. În prezent, în regiune se utilizează scheme de sprijin pentru plata facturilor la utilități și intervenții asupra prețurilor la carburanți, însă aceste măsuri pot genera costuri suplimentare pentru bugetele publice.
Pe lângă aspectele economice, ideea unei cooperări regionale extinse a revenit în atenție prin propunerea premierului ungar Péter Magyar. Acesta a avansat posibilitatea de a invita România, alături de Austria, Germania, Croația și Slovenia, într-un format de colaborare mai larg. Totuși, Péter Magyar a clarificat ulterior că Grupul de la Vișegrad nu va primi noi membri permanenți, rămânând format din cele patru state inițiale, dar că alte țări ar putea colabora prin formule de tip „V4 Plus”.
Discuțiile privind utilizarea fondurilor europene și extinderea cooperării regionale reflectă tensiunile economice din Europa Centrală. Statele din această zonă încearcă să echilibreze protecția industriei cu menținerea stabilității bugetare în fața volatilității piețelor de energie. Această strategie de negociere cu Bruxelles-ul subliniază importanța fondurilor de coeziune pentru menținerea competitivității economică a statelor membre în perioade de criză energetică globală.
