Discuțiile privind modul de impozitare a persoanelor cu averi mari au căpătat o importanță crescută atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în România. Accentul se pune nu doar pe structura taxelor aplicate, ci și pe capacitatea autorităților de a accesa informații detaliate despre venituri și active. Această evoluție este susținută de necesitatea de a asigura o colectare mai eficientă a impozitelor în fața unei concentrări de avere tot mai mari.
Un studiu realizat de Comisia Europeană în aprilie 2026 arată că, în ultimele trei decenii, averea privată din Uniunea Europeană a crescut semnificativ. Totuși, această avere a devenit mai concentrată în rândul celor aflați în partea superioară a distribuției. În ciuda acestei creșteri, taxele pe avere din majoritatea statelor membre nu generează venituri fiscale relevante, din cauza pragurilor ridicate, a facilităților și a regimurilor fiscale preferențiale care limitează baza de impozitare.
La nivelul Parlamentului European, tema a fost abordată la data de 12 octombrie 2026, în cadrul unor discuții cu europarlamentari și membri ai parlamentelor naționale. Dezbaterea a vizat persoanele cu averi foarte mari (ultra-high-net-worth individuals) și dificultățile de identificare a activelor deținute în mai multe jurisdicții. Subcomisia pentru chestiuni fiscale (FISC) lucrează acum la elaborarea unui raport propriu, analizând probleme precum mobilitatea capitalului și taxele de exit.
În România, controlul este asigurat de o structură specializată din cadrul ANAF, numită Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF). Această entitate monitorizează persoanele rezidente fiscal care dețin o avere estimată de peste 25 de milioane euro. Activitatea include verificări documentare punctuale, dar și analize complexe ale situației fiscale personale pentru a verifica concordanța dintre patrimoniul declarat, veniturile și obligațiile fiscale ale contribuabilului.
Datele recente publicate de ANAF pentru primul semestru al anului 2026 relevă o activitate intensă de monitorizare. Autoritățile au analizat date aferente perioadei 2020-2024 pentru a identifica riscurile de neconformare la declararea veniturilor. În acest interval, au fost transmise 313 notificări de conformare, inclusiv către persoane fizice cu averi mari, iar pentru 571 de persoane fizice au fost deja planificate acțiuni de control direct.
Evoluția regimurilor fiscale la nivel european reflectă o tendință de adaptare a legislațiilor pentru a acoperi pierderile de venituri cauzate de scutirile existente. În contextul digitalizării administrațiilor fiscale și al schimbului automat de informații, controlul asupra activelor complexe devine mai riguros. Această transformare pune presiune pe contribuabili să mențină o documentație completă privind sursele de finanțare și tranzacțiile efectuate.
