Liderii partidelor europene s-au reunit marți, 20 octombrie, la Strasbourg pentru a dezbate viitorul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii. Valérie Hayer, președinta Renew Europe, a susținut menținerea mecanismului ETS2, propunând însă anumite ajustări pentru a atenua impactul acestuia. În același timp, Patryk Jaki, copreședintele Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), a exprimat o poziție radical diferită, preferând renunțarea la sistemul actual ETS1 în loc de implementarea noului model.
Valérie Hayer a subliniat că noul mecanism este necesar, în ciuda dificultăților întâmpinate în legislatura precedentă. Ea a recunoscut existența unor preocupări legate de creșterea costurilor la energia, transportul și încălzirea pentru cetățeni, menționând că grupul PPE este împărțit între susținători și adversari ai proiectului. Hayer a pledat pentru păstrarea ETS2, lăsând însă loc unor negocieri pentru modificarea detaliilor tehnice și a modului în care acesta va fi aplicat.
Terry Reintke, copreședinta Verzilor/Alianța Liberă Europeană, a apărat sistemul de comercializare a emisiilor în ansamblu, considerându-l un instrument esențial pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili. Ea a avertizat că orice tentativă de a slăbi sau desființa mecanismul ar putea afecta competitivitatea europeană. Reintke a argumentat că numeroase companii au construit planuri de afaceri și au direcționat investiții masive bazându-se pe prevedibilitatea existenței unei piețe a carbonului în Europa.
Din partea opoziției, Patryk Jaki a criticat impactul economic al acestor politici, susținând că costurile impuse prin ETS contribuie direct la prețurile ridicate ale energiei. Copreședintele ECR a declarat că introducerea ETS2 ar agrava problemele economice actuale ale continentului. El a propus chiar retragerea din sistemul ETS1, argumentând că acesta ar fi o soluție preferabilă față de implementarea noului mecanism care urmează să devină operațional în 2028.
Sistemul ETS2, creat în 2023, este separat de ETS1 și vizează emisiile generate prin arderea combustibililor în clădiri, transportul rutier și activități industriale mici. Deși monitorizarea și raportarea emisiilor au început în 2025, aplicarea integrală este programată pentru anul 2028, după o amânare de un an. Obligațiile de monitorizare și plata certificatelor revin furnizorilor de combustibili, costurile fiind ulterior transferate către consumatori prin prețurile finale ale produselor.
Pentru a proteja populația, UE a pus la dispoziție Fondul social pentru climă, care ar trebui să mobilizeze cel puțin 86,7 miliarde de euro între anii 2026 și 2032. Aceste fonduri sunt destinate renovării clădirilor, mobilității cu emisii reduse și sprijinului pentru veniturile gospodăriilor vulnerabile. Implementarea acestor ajutoare va depinde de planurile naționale și de capacitatea de a îndeplini țintele de investiții stabilite la nivel european.
