Comisia Europeană a lansat o anchetă oficială împotriva platformei TikTok, în urma unor campanii masive de dezinformare raportate în timpul alegerilor prezidențiale din România din anul 2024. Investigat în baza regulamentului Digital Services Act (DSA), gigantul tehnologic riscă sancțiuni financiare extrem de severe. Potrivit autorităților europene, platforma ar fi permis amplificarea unor mesaje false prin intermediul unor rețele de boți, afectând integritatea procesului electoral românesc.
Thomas Regnier a explicat faptul că demersul european a fost declanșat imediat ce autoritățile române au transmis documente clasificate către Comisia Europeană. Aceste documente au fost furnizate la scurt timp după desfășurarea primului tur de scrutin, confirmând prezența unor campanii de manipulare. Ancheta nu se limitează doar la evenimentul din România, deoarece orice alte alegeri care au loc în Europa contribuie acum la colectarea de dovezi suplimentare despre comportamentul platformei.
Procesul de investigație urmează o procedură riguroasă, Comisia Europeană solicitând o cantitate considerabilă de dovezi de la TikTok. Thomas Regnier a subliniat că instituția nu a deschis ancheta imediat, deoarece a fost necesară analiza detaliată a informațiilor primite de la București. Scopul principal al Comisiei este să se asigure că rezultatele oricărui scrutin reflectă exclusiv alegerea cetățenilor, fără ca interesele unor directori executivi din domeniul tehnologiei să influențeze procesul.
Din partea sa, TikTok a prezentat un raport în care menționează că a identificat și eliminat șase rețele de operațiuni de influență care ținteau publicul din România în 2024. Platforma a raportat, de asemenea, eliminarea proactivă a peste 5.500 de elemente de conținut care încălcau politicile privind dezinformarea, hărțuirea și discursul instigator la ură. Aceste măsuri au fost luate începând cu sfârșitul lunii octombrie a anului respectiv, în perioada premergătoare scrutinului.
Ancheta europeană se desfășoară într-un context juridic complex, după ce Curtea Constituțională din România a anulat, în decembrie 2024, rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale. Această decizie a urmat după ce Uniunea Europeană a deschis proceduri oficiale împotriva rețelei de socializare pentru incapacitatea de a limita interferențele electorale. În prezent, ancheta rămâne un proces de monitorizare a modului în care platformele digitale respectă normele de sigitate digitală.
Regulamentul privind serviciile digitale, cunoscut sub numele de Digital Services Act (DSA), a fost adoptat de Comisia Europeană în anul 2022. Acest cadru legislativ impune platformelor online responsabilitatea pentru conținutul difuzat și pentru rolul pe care acesta îl poate juca în procesele democratice. Prin DSA, autoritățile europene pot aplica amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală a companiilor care nu respectă normele de combatere a dezinformării.
