Curtea de Conturi Europeană a identificat trei cazuri în România în care autoritățile au încălcat regulile privind achizițiile publice pentru proiecte finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR). Această componentă este instrumentul european prin care este finanțat PNRR. Raportul anual al instituției, referitor la exercițiul financiar 2025, semnalează probleme legate de modul în care au fost organizate și atribuite contractele specifice, deși documentul nu oferă detalii despre valorile acestora sau despre eventualele prejudicii cauzate.
Prima problemă semnalată de auditori vizează neîmpărțirea unui contract în loturi, o decizie pentru care autoritatea contractantă nu a oferit nicio justificare. Împărțirea în loturi este o măsură care facilitează accesul unui număr mai mare de firme la licitații, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii. Legislația europeană impune ca, în cazul în care o autoritate decide să nu utilizeze această variantă, alegerea să fie argumentată conform unor condiții specifice de transparență.
În al doilea caz, auditorii au constatat utilizarea nelegală a unei proceduri simplificate, în condițiile în care anunțul de participare nu a fost publicat în mod corespunzător. Publicitatea este considerată o componentă esențială a oricărei achiziții publice, deoarece permite firmelor eligibile să afle despre contract și să participe la competiție. O publicitate insuficientă poate limita numărul operatorilor economici care au posibilitatea de a depune oferte, afectând competitivitatea procesului.
Al treilea caz identificat de Curtea de Conturi Europeană implică o autoritate română care a recurs nelegal la o procedură negociată fără a publica prealabil un anunț de participare. Această metodă de achiziție este una restrictivă și poate fi aplicată doar în situațiile și condițiile strict prevăzute de legislația privind achizițiile publice. Raportul subliniază că aceste trei proceduri reprezintă constatări punctuale și nu susțin acuzații de fraudă, corupție sau existența unui prejudiciu financiar concret.
Documentul nu indică numele autorităților contractante, proiectele vizate, firmele câștigătoare sau sumele implicate în aceste trei situații. De asemenea, raportul nu cuantifică niciun prejudiciu financiar asociat acestor nereguli. Deși au existat încălcări ale regulilor în aceste proceduri verificate, acest lucru nu înseamnă automat că întregul PNRR al României este afectat sau că fondurile europene trebuie restituite de către statul român.
Mecanismul de redresare și reziliență funcționează pe baza îndeplinirii jaloanelor și a țintelor stabilite în planurile naționale. În anul 2025, Comisia a evaluat 37 de cereri de plată, acoperind 1.174 de jaloane și ținte, și a efectuat plăți de 87,3 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi prin MRR. Respectarea normelor de achiziții trebuie asigurată la nivelul proiectelor, dar o neregularitate nu face ca o tranșă de fonduri plătită României să devină nelegală.
