Un nou studiu publicat de Comisia Europeană indică faptul că 75% dintre angajații din Uniunea Europeană au întâlnit amenințări sau situații suspecte legate de securitatea cibernetică la serviciu în ultimele șase luni. Datele provin din Flash Eurobarometer 576, un sondaj realizat online între 27 aprilie și 8 mai 2026, implicând 25.747 de cetățeni din toate cele 27 de state membre. Rezultatele descriu experiențele declarate de angajați și nu reprezintă o confirmare a breșelor de securitate reușite la nivel organizațional.
Phishing-ul reprezintă cea mai frecventă formă de atac raportată de participanți, atingând un prag de 39%. Această metodă implică utilizarea de mesaje sau site-uri frauduloase create pentru a obține date sau acces neautorizat. În urma sondajului, alte categororie de incidente au fost tentativele privind datele personale, raportate de 18% dintre respondenți, malware, la 17%, și furtul de parole, care a fost menționat de 16% dintre cei chestionați. Fraudele facilitate prin inteligență artificială au fost identificate de 15% dintre angajați.
Deși 83% dintre respondenți consideră că consecințele atacurilor cibernetice sunt grave, există o discrepanță între percepție și capacitatea de detectare. De exemplu, doar 48% dintre angajați spun că ar putea recunoaște un videoclip fals generat cu inteligență artificială. Această cifră reprezintă o autoevaluare a capacității proprii și nu un test tehnic de detectare a deepfake-urilor. Comisia evidențiază faptul că simpla conștientizarea pericolului nu garantează întotdeauna adoptarea unor rutine de securitate riguroase în activitatea zilnică.
În ceea ce privește comportamentul practic, există o diferență între cunoașterea regulilor și aplicarea lor. Deși 72% dintre angajați susțin că pot identifica mesaje suspecte, numai 54% declară că verifică expeditorul înainte de a deschide un link. Totodată, doar 50% dintre participanți spun că își blochează întotdeauna computerul atunci când se îndepărtează de postul de lucru. Studiul indică faptul că igiena cibernetică tinde să crească odată cu vârsta, sugerând o nevoie de formare specifică pentru angajații tineri.
Formarea profesională rămâne un punct critic, deoarece doar 60% dintre angajați au primit instruire în securitate cibernetică în ultimul an. Interesul pentru îmbunătățirea acestor abilități este foarte ridicat, cu 85% dintre respondenți exprimându-și dorința de a învăța mai mult. Totuși, lipsa timpului este menționată de 26% dintre participanți ca fiind principalul obstacol în calea dezvoltării acestor competențe. În organizațiile mici, nivelul de participare la astfel de programe de instruire este observat ca fiind mai redus.
Publicarea acestui Eurobarometer coincide cu începutul European Cybersecurity Month, o campanie susținută de Comisia Europeană și de ENISA. Această inițiativă anuală urmărește transformarea conștientizării riscurilor în practici concrete de protecție. În cadrul cadrului european, directive precum NIS2 impun obligații de gestionare a riscurilor pentru sectoarele critice, în timp ce Cyber Resilience Act introduce cerințe de securitate pentru produsele digitale. Aceste reglementări vizează consolidarea rezilienței digitale la nivelul întregii Uniuni Europene.
