Ministrul ucrainean de finanțe, Sergii Marcenko, a solicitat sâmbătă Uniunii Europene o finanțare suplimentară de 32,6 miliarde de euro pentru anul viitor. Această cerere vine într-un moment de intensificare a agresiunii ruse asupra Ucrainei, fapt care pune presiune pe resursele financiare ale Kievului. Comisia Europeană a anunțat că va lua în considerare această solicitare de fonduri suplimentare pentru a susține stabilitatea economică a țării în contextul conflictului actual.
Anunțul a fost transmis de comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, în urma unei conferințe de presă organizate la Dublin. Aceasta a avut loc după o reuniune informală a miniștrilor de finanțe din statele UE. Sergii Marcenko a insistat asupra necesității acestor fonduri, menționând că statul se confruntă în prezent cu unor „nevoi de finanțare neacoperite” care se ridică la aproximativ 32,6 miliarde de euro.
Valdis Dombrovskis a declarat că Bruxellesul și Kievul lucrează împreună pentru a stabili exact nevoile de finanțare. Comisarul a precizat că, într-un termen relativ scurt, se va putea cuantifica deficitul de finanțare al Ucrainei pentru anul viitor. El a subliniat că necesarul de bani este în creștere deoarece invazia și agresiunea rusă se intensifică, iar evaluările Fondului Monetar Internațional indică faptul că ajutorul deja promis ar putea fi insuficient.
Suma de 32,6 miliarde de euro solicitată de Kiev ar trebui să se adauge programului european de asistență financiară de 90 de miliarde de euro. Acest program prevede un împrumut din care Ucraina va primi, în tranșe până la sfârșitul anului viitor, 60 de miliarde de euro pentru achiziții militare și 30 de miliarde de euro pentru deficitul bugetar. Rambursarea acestui împrumut depinde de plata reparațiilor de război de către Rusia.
În cazul în care Rusia nu plătește, statele UE care au acceptat să garanteze împrumutul vor achita suma. Totuși, Ungaria, Cehia și Slovacia au refuzat să participe la acest mecanism de garantare. Ca alternativă, comisarul european nu exclude utilizarea activelor rusești înghețate în UE, o opțiune susținută de Spania, Polonia, Olanda și Suedia, care avertizează că actualul program de 90 de miliarde de euro nu va fi suficient.
Discuțiile privind utilizarea activelor rusești au fost deja abordate în decembrie 2025, însă statele UE nu au ajuns la un consens. O opoziție semnificativă a venit din partea Belgiei, unde se află majoritatea acestor active, guvernul de acolo temându-se de posibilele represalii din partea Moscovei. În prezent, împrumutul de 90 de miliarde de euro este finanțat prin emiterea de datorie comună a UE, cu garanția majorității statelor membre.
