Ucraina a solicitat oficial ca restul statelor membre ale Uniunii Europene să urmeze modelul stabilit de Lituania, Letonia și Estonia în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor împotriva unor oligarhi ruși. Această solicitare a fost făcută după ce cei doi oameni de afaceri, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, au fost scoși de pe lista oficială de sancțiuni a Uniunii Europene în urma unui compromis diplomatic. Kievul susține că restul membrilor UE ar trebui să acționeze la nivel național pentru a menține presiunea asupra Rusiei.
Andrii Sîbiga a transmis un mesaj prin intermediul rețelelor sociale, în care a îndemnat toate celelalte state membre ale UE să urmeze exemplul oferit de statele baltice. Șeful diplomației ucrainene a subliniat că această abordare reprezintă cea mai bună metodă de a demonstra faptul că principiile nu pot fi cumpărate. Decizia de a reimpune restricții la nivel național vine ca o reacție directă la faptul că Alișer Usmanov și Mihail Fridman nu mai sunt vizați de regimul de sancțiuni la nivelul întregului bloc european.
Procesul de excludere a celor doi oligarhi din lista de sancțiuni a fost susținut de Franța și Slovacia, într-un efort de negociere de ultim moment. Franța a argumentat această poziție prin dorința de a obține eliberarea a doi cetățeni francezi care erau deținuți în Azerbaidjan, dintre care unul fiind grațiat pe data de 23 septembrie. Această decizie a fost adoptată oficial cu mai puțin de șase ore înainte de expirarea întregii liste de aproximativ 3.000 de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei.
Premierul leton Andris Kulbergs a condamnat dur acest compromis, descriind alegerea făcută ca fiind una între o soluție proastă și una mult mai rea. Deși Letonia, alături de Estonia, Lituania și Belgia, s-a abținut inițial pentru a permite adoptarea acordului și menținerea celorlalte sancțiuni, Riga a decis ulterior să impună restricții împotriva lui Usmanov și Fridman. Estonia și Lituania au urmat rapid decizia Letoniei, lăsând restul de 24 de state membre în poziția de a decide dacă vor proceda în același mod.
Contextul acestor decizii de sancționare se înscrie într-un cadru geopolitic tensionat, unde regimurile de sancțiuni sunt adesea subiectul unor negocieri complexe între statele membre. În timp ce unele țări prioritizează relațiile diplomatice sau eliberarea cetățenilor proprii, alte națiuni, în special cele din zona baltică, mențin o linie dură împotriva influenței rusești. Această fragmentare a pozițiilor în cadrul Uniunii Europene pune la încercare unitatea blocului în aplicarea măsurilor economice și politice împotriva Moscovei.
Andrii Sîbiga a subliniat că reacția statelor baltice este esențială pentru integritatea politicii externe europene. Prin reimpunerea sancțiunilor la nivel național, Lituania, Letonia și Estonia încearcă să compenseze lacunele lăsate de compromisul european. Această mișcare pune presiune pe restul membrilor UE să aleagă între respectarea acordurilor de la nivel central și aplicarea unor măsuri individuale de sancționare a persoanelor care au fost scoase din lista comună.
