Comisia Europeană a lansat o propunere pentru ca viitoarele tratate de aderare să includă noi garanții împotriva derapajilor privind democrația și valorile fundamentale ale UE. Mecanismul propus ar putea fi aplicat în primii 15 ani de la integrarea unui stat nou în Uniune. Această măsură este gândită pentru a preveni repetarea situațiilor în care conflictele dintre un guvern și Bruxelles afectează deciziile întregii compozitii europene.
În cazurile de încălcări grave, noul membru ar putea pierde temporar dreptul de vot în Consiliul UE și ar putea suferi suspendarea anumitor fonduri europene. Comisia Europeană subliniază că acest mecanism nu transformă statele într-unul de rang inferior, ci este o măsură temporară, țintită și reversibilă. Scopul este ca Bruxellesul să poată reacționa mult mai rapid dacă un guvern ales după aderare începe să încalce regulile europene stabilite.
Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a explicat faptul că Uniunea are nevoie de instrumente mai rapide decât procedura actuală prevăzută de articolul 7 din tratatele europene. Procedura existentă permite suspendarea unor drepturi, dar este extrem de dificilă și nu a dus până acum la suspendarea dreptului de vot al unui stat. Experiența Ungariei și a Poloniei a demonstrat limitele mecanismului actual, unde dreptul de veto a permis blocarea deciziilor care necesită unanimitate.
Propunerea vizează evitarea apariției unui nou lider capabil să blocheze deciziile europene după aderare, protejând astfel interesul strategic al Uniunii. În acest context, Comisia propune integrarea progresivă a statelor candidate în sectoare precum energia, transporturile, digitalul și apărarea. Beneficiile acestor integrare vor depinde direct de progresul reformelor interne. Totodată, se discută extinderea utilizării votului cu majoritate calificată pentru decizii privind sancțiunile sau politicile energetice.
În prezent, Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina sunt considerate principalele candidate aflate în avans în procesul de extindere. Pentru Republica Moldova și Ucraina, negocierile de aderare au avansat în 2026, iar Comisia pregătește foi de parcurs specifice. Toate aceste schimbări, inclusiv regula celor 15 ani, nu sunt încă legi aplicate, ci propuneri care trebuie negociate și aprobate de actualele state membre ale Uniunii.
Procesul de extindere al Uniunii Europene este considerat de experți un pas necesar, însă Comisia Europeană caută să dea un nou impuls unui proces care a început să își piardă elanul în ultimii ani. Deciziile privind noile state membre sunt influențate de schimbările geopolitice majore, inclusiv impactul războiului din Ucraina asupra securității continentului și necesitatea de a contracara influența Rusiei și Chinei în Europa de Est și Balcanii de Vest.
