Uniunea Europeană menține o poziție de forță în domeniul cercetării științifice la nivel global, însă întâmpină dificultăți majore în transformarea acestui potențial în tehnologii strategice și companii de mari dimensiuni. Conform ediției 2026 a raportului Comisiei privind performanța UE în știință, cercetare și inovare, Europa nu reușește să convertească eficient descoperirile științifice în productivitate economică și leadership pe piețele internaționale, fiind limitată de obstacole structurale și financiare.
La nivel mondial, Uniunea Europeană ocupă locul al doilea în ceea ce privește producția științifică, demonstrând un nivel calitativ ridicat al cercetării. Un indicator important al acestui sistem este gradul de deschidere, deoarece 57% dintre publicațiile științifice europene implică forme de colaborare cu parteneri internaționali. Totuși, raportul subliniază un contrast între capacitatea universităților și a centrelor de cercetare de a produce cunoaștere și capacitatea de a impune poziții de lider pe piețele globale.
Unul dintre principalele obstacole identificate este deficitul de finanțare necesar pentru a atinge obiectivele de dezvoltare. Comisia estimează că, pentru ca cheltuielile dedicate cercetării și dezvoltării să ajungă la pragul de 3% din PIB până în anul 2030, este nevoie de investiții suplimentare de aproximativ 560 de miliarde EUR. Această sumă este esențială pentru a susține inovația în domenii critice precum inteligența artificială, cloud computing și semiconductorii avansați, sectoare unde competiția globală este extrem de intensă.
Fragmentarea sistemelor naționale reprezintă un alt factor care limitează impactul investițiilor europene. Activitățile de cercetare sunt distribuite între diverse state, regiuni și universități, ceea ce îngreunează coordonarea priorităților și a infrastructurii. Comisia avertizează că această structură dificultatează concentrarea resurselor necesare pentru tehnologiile care necesită o scară de operare pe care programele naționale sau regionale nu o pot susține singure, lăsând Europa în urmă în fața concurenților globali.
Dezvoltarea companiilor după faza de inovare inițială este marcată de blocaje în accesul la capital și în valorificarea cunoașterii. Raportul indică faptul că dificultățile de finanțare pot împiedica transformarea rezultatelor științifice în produse comerciale, forțând companiile inovatoare să își mute activitatea în alte piețe. Pentru a combate acest fenomen, este menționat Scaleup Europe Fund, un instrument destinat facilitării accesului la capital pentru companiile tehnologice europene, care a anunțat deja șapte investiții în acest sens.
Evaluarea performanței în domeniul cercetării și inovării este un proces periodic, fiind esențial pentru stabilirea politicilor de competitivitate ale blocului european. Raportul SRIP 2026 servește drept bază pentru instrumente legislative precum European Research Area Act și European Innovation Act. Acestea vizează consolidarea coordonării între nivelul european și cel național, îmbunătățirea planificării investițiilor și facilitarea accesului companiilor inovatoare la achizițiile publice și la utilizarea proprietății intelectuale.
