Comisia Europeană a anunțat vineri selectarea a 46 de proiecte strategice dedicate materiilor prime critice, din totalul de 102 depuse în cadrul celui de-al doilea apel. Aceste inițiative vor beneficia de proceduri de autorizare accelerate și de sprijin pentru identificarea surselor de finanțare necesare. România se numără printre cele 16 state membre care au proiecte considerate prioritare în această etapă a procesului de selecție european.
Cele 46 de proiecte aprobate acoperă diverse etape ale lanțului de producție pentru resursele strategice. Din total, opt proiecte vizează etapa de extracție, 11 se concentrează pe procesare, iar 19 sunt dedicate reciclării. Alte opt proiecte combină mai multe activități, printre care trei implică extracția cu procesarea, iar cinci combină procesarea cu reciclarea, asigurând o acoperire diversificată a celor 15 materii prime strategice identificate la nivel european.
Resursele vizate sunt esențiale pentru tehnologii moderne, inclusiv litiul, nichelul, cobaltul, manganul și grafitul, utilizate în fabricarea bateriilor pentru automobile electrice și sisteme de stocare a energiei. Proiectele includ șapte inițiative pentru litiu, 12 pentru nichel, zece pentru cobalt, cinci pentru mangan și patru pentru grafit. De asemenea, se pune accent pe magneziu, wolfram și pământurile rare, componente vitale pentru industria de apărare, cea aerospațială și fabricarea magneților permanenți.
Proiectele sunt repartizate între diverse țări, inclusiv Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Spania și Suedia. Comisia Europeană urmărește ca, până în anul 2030, cel puțin 10% din materiile prime strategice consumate anual în UE să fie extrase pe teritoriul Uniunii. Obiectivul pentru procesare locală este de 40%, în timp ce 25% din resurse ar trebui să provină din reciclare.
Prin inițiativa RESourceEU, Uniunea Europeană a mobilizat peste două miliarde de euro prin Fondul pentru inovare, ajutoare de stat și Banca Europeană de Investiții. Comisia estimează că noile proiecte ar putea permite atingerea integrală a obiectivelor de extracție pentru litiu, nichel, pământuri rare, magneziu și wolfram. „Abordarea noastră este simplă: reducerea dependenței, creșterea producției în Europa. Avem resursele, proiectele și finanțarea: acum accelerăm ritmul”, a declarat Stéphane Séjourné.
Această mișare strategică a Comisiei Europene vine într-un context în care România a mai beneficiat anterior de sprijin similar, având cinci proiecte selectate în etapele precedente. Obiectivul general al Uniunii Europene rămâne consolidarea autonomiei industriale prin reducerea importurilor de la furnizori din afara blocului european. Comisia Europeană a anunțat deja că urmează să organizeze un nou apel pentru proiecte strategice spre sfârșrightarrowul anului 2026.
