Comisia Europeană, sub conducerea lui Ursula von der Leyen, propune implementarea Actului privind achizițiile publice pentru a transforma aceste procese într-un instrument strategic de politică industrială. Această inițiativă vizează direcționarea resurselor financiare către companiile europene în sectoare precum infrastructura, sănătatea, energia sau școlile. Obiectivul este de a proteja industria din blocul comunitar în fața riscurilor externe într-o perioadă de incertitudine globală, aplicând recomandările expertului Mario Draghi.
Achizițiile publice reprezintă o parte semnificativă din economia UE, constituind până la 15% din PIB-ul blocului, ceea ce înseamnă aproximativ 2.500 de miliarde de euro anual. Din această sumă masivă, circa 600 de miliarde de euro sunt supuse normelor europene, conform declarațiilor vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Stéphane Séjourné. Acesta a subliniat că aceste fonduri trebuie să servească obiectivele colective, fiind echivalente cu un plan de redresare de patru sau cinci ori mai mare decât bugetul UE.
Noua legislație pune un accent deosebit pe calitatea ofertelor în detrimentul prețului cel mai scăzut. Criteriile de calitate ar urma să aibă o pondere de cel puțin 30%, valoarea acestora crescând la 50% pentru contractele care implică un volum mare de forță de muncă. Evaluările vor include atât aspecte de mediu și sociale, cât și securitate sau inovare. Autoritățile pot folosi în continuare prețul ca criteriu principal doar dacă justifică tehnic faptul că nivelul de calitate este garantat prin specificații.
Un aspect central al propunerii este posibilitatea de a favoriza produsele din UE pentru a reduce dependența de alte regiuni. Autoritățile ar putea impune cerințe privind originea produselor și pot respinge ofertele dacă produsele din UE sau din țări acoperite reprezintă mai puțin de 50% din valoarea ofertei. Stéphane Séjourné a menționat că regulile sunt clare, astfel încât agențiile să poată evalua corect ofertele și să poată exclude produsele care nu respectă aceste criterii de origine.
Simplificarea administrativă este un alt pilon al proiectului, vizând economii anuale de 650 de milioane de euro prin reducerea birocrației. Comisia propune transformarea a trei directive vechi și a numeroaselor acte sectoriale într-un singur regulament de 200 de pagini, de la cele 900 de pagini actuale. De asemenea, se dorește crearea unei rețele de platforme digitale pentru a facilita participarea companiilor la licitații, unificând cele 123 de platforme existente la nivel național sau local.
Această reformă intervine într-un context în care securitatea lanțurilor de aprovizionare a devenit o prioritate pentru Europa. Autoritățile vor putea lua în calcul riscurile pentru securitatea cibernetică și protejarea informațiilor sensibile, precum și riscul de influență din partea statelor din afara UE. În cazul infrastructurilor critice, accentul va fi pus pe reziliență și pe diversificarea furnizorilor pentru a evita dependența de un singur furnizor sau de o anumită regiune.
