Ungaria pune la bază un plan strategic pentru a reduce dependența de gazul rusesc, având ca obiectiv respectarea termenului limită impus de Uniunea Europeană. István Kapitány a declarat că procesul de diversificare ar putea fi finalizat până în octombrie anul viitor. Pentru a atinge acest scop, autoritățile de la Budapesta monitorizează evoluția proiectului centralelor nucleare Paks II, urmând să ia decizii esențiale privind necesitatea unor reactoare suplimentare pentru sistemul energetic național.
Analiza privind proiectul Paks II este programată să fie finalizată de către guvern până la sfârșitul acestui an. În paralel, se studiază posibilitatea de a prelungi durata de funcționare a reactoarelor de la Paks I pentru încă 20 de ani după anul 2032. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura stabilitatea energetică a țării, în contextul în care sursele alternative sunt puse în prim plan pentru a diminua expunerea la importurile de energie externă.
O altă prioritate majoră vizeată de István Kapitány este extinderea semnificativă a capacității de stocare a energiei. Deși capacitatea solară a Ungariei a depășit deja pragul de 8.000 de megawați, infrastructura de stocare nu a cunoscut o creștere proporțională. Ministrul subliniază că o stocare mai robustă, integrată cu energia solară și cea eoliană, va ajuta la reducerea dependenței de resursele externe și la consolidarea securității energetice.
În ceea ce privește situația actuală a aprovizionării, Ungaria este pregătită pentru sezonul de iarnă care urmează. Nivelurile de stocare a gazelor sunt considerate adecvate, fără a exista probleme fizice de aprovizionare în prezent. István Kapitány a explicat faptul că predominanța gazului rusesc a fost motivată de factori istorici și politici, fiind considerată opțiunea cea mai economică, nu prin lipsa altor surse disponibile.
Pe lângă dezvoltarea sectorului nuclear și solar, Ungaria explorează și alte căi de diversificare a resurselor. Autoritățile de la Budapesta sunt în discuții cu Croația pentru a utiliza mai intens conducta de petrol Adriatice, cu scopul de a o opera la capacitate maximă. Această strategie de diversificare este menită să asigure că aprovizionarea din surse alternative va fi suficientă pentru a satisface nevoile țării până la data limită stabilită de UE.
Evoluția sectorului energetic european este marcată de o tranziție accelerată către surse regenerabile și nucleare, pe măsură ce statele membre încearcă să își securizeze aprovizionarea. În contextul actual, capacitatea solară, măsurată în megawați, devine un indicator critic pentru reziliența națională, însă succesul acestui model depinde direct de dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei pentru a compensa variațiile de producție.
