Uniunea Europeană a decis, marți, 22 septembrie, reînnoirea regimului de sancțiuni aplicat Rusiei ca urmare a invaziei în Ucraina. Procesul de decizie a fost marcat de un compromis dificil, în care Franța și Luxemburgul au reușit să obțină excluderea a doi oligarhi ruși de pe lista restricțiilor. Această evoluție a avut loc sub amenințarea blocării totale a prelungirii sancțiunilor de către anumite state membre, forțând un consens în cadrul celor 27 de țări.
Solicitarea de a ridica restricțiile a început prin intermediul Slovaciei, care a cerut reabilitarea miliardarului Alișer Usmanov. Franța s-a alăturat ulterior acestei inițiative, invocând motive legate de securitatea națională pentru a justifica poziția sa. Diplomații francezi au blocat prelungirea sancțiunilor încă de la data de 14 septembrie, provocând o discordie majoră în cadrul Uniunii Europene. Parisul a prezentat o poziție surprinzătoare, având în vedere că Usmanov figurează pe lista celor 3.000 de persoane de la începutul conflictului.
După ce Franța a avansat cererea pentru Usmanov, Luxemburgul a intervenit pentru a solicita un tratament similar pentru Mihail Fridman. Această solicitare a fost susținută și de Ungaria, în încercarea de a extinde excepțiile de la regimul de sancțiuni. Luxemburgul a cerut ca, dacă Usmanov este scutit, și Fridman să fie eliminat de pe lista neagră. Se menționează că Fridman are un proces deschis împotriva acestei țări, în care solicită despăgubiri de 16 miliarde de dolari.
Letonia a reprezentat un punct de rezistență în cadrul negocierilor, opuzându-se ferm modificărilor propuse de statele menționate. Totuși, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția sa, acceptând compromisul pentru a permite prelungirea sancțiunilor generale. În schimb, măsurile restrictive aplicate celorlalte 3.000 de persoane și entități juridice vor fi menținute și prelungite pentru o perioadă de trei ani. Decizia finală a fost luată la nivel de ambasadori și urmează să fie formalizată prin procedură scrisă.
Reacția Ucrainei a fost una de dezamăgire profundă în fața acestui rezultat diplomatic. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a calificat decizia de scoatere a celor doi oameni de afaceri de pe listă drept „rușinoasă și nejustificată”. Totodată, prim-ministrul ucrainean, Serhi Korețkii, a cerut ca UE să nu slăbească presiunea asupra Rusiei, în contextul intensificării atacurilor aeriene asupra teritoriului său. Președinția irlandeză a Consiliului UE a confirmat că s-a ajuns la un compromis prin care anumite persoane au fost retrase.
Regimul de sancțiuni impus de Uniunea Europeană vizează entități și persoane acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei. Aceste măsuri sunt aplicate de la începutul conflictului pentru a limita resursele utilizate în invazia asupra Ucrainei. În cadrul acestui mecanism, statele membre pot negocia excepții specifice, însă menținerea unui front unit este esențială pentru eficacitatea politicii externe europene în fața amenințărilor hibride.
