Uniunea Europeană analizează extinderea competențelor acordate companiilor de utilități și operatorilor de infrastructură critică pentru a permite neutralizarea dronelor care amenință instalațiile esențiale. Mai multe guverne europene caută soluții de protejare a rețelelor electrice, a căilor ferate și a altor obiective strategice, pe fondul temerilor legate de intensificarea atacurilor hibride. Această mișare vizează securizarea unor puncte vitale care ar putea fi afectate de aeronave fără pilot.
Franța a adoptat deja măsuri legislative în acest sens, parlamentul francez aprobând în august 2026 o lege care permite operatorilor autorizați și contractorilor să detecteze, să bruieze și să doboare drone în apropierea unor instalații desemnate. Autoritățile franceze urmăresc ca obiectivele de importanță vitală să fie echipate cu sisteme de protecție până în 2027, planul vizând companii precum EDF și SNCF. Guvernul intenționează să ofere un catalog de sisteme aprobate, inclusiv dispozitive de bruiaj electronic și drone de interceptare.
În Germania, combaterea dronelor rămâne în prezent în atribuțiile poliției, însă Ministerul de Interne analizează posibilitatea implicării legale a operatorilor de infrastructură critică sau a unor terți în măsuri de neutralizare. Această discuție a apărut după un incident de la aeroportul Leipzig/Halle în august, unde o dronă cu explozibili a fost descoperită lângă un avion de marfă ucrainean. Germania a acuzat Rusia de acest incident, deși Moscova a negat implicarea în acest caz.
Austria a anunțat în septembrie planuri pentru acordarea unor competențe similare operatorilor de infrastructură, inclusiv companiilor energetice, sub argumentul că statul nu poate proteja singur fiecare amplasament. Polonia a avansat și mai mult, operatorii de acolo instalând sisteme de combatere și organizând exerciții cu unități militare și de poliție. În jurul obiectivelor energetice critice au fost stabilite zone cu acces restricționat, unde unitățile de securitate au primit autorizații pentru a distruge sau dezactiva dronele.
Problema principală rămâne stabilirea responsabilității legale pentru intervențiile care ar putea provoca victime sau pagube materiale în zonele locuite. Companiile de transport al energiei din flancul estic al NATO solicită garanții juridice suplimentare pentru a evita daunele colaterale. În timp ce tehnologiile de detectare evoluează rapid, legislația rămâne în urmă, iar companiile ezită să folosească sisteme care ar putea afecta persoane sau bunuri aflate în apropierea obiectivului protejat.
Această evoluție a securității europene are loc într-un context în care Rusia a intensificat măsurile represive împotriva companiilor europene. În luna mai a acestui an, Kremlinul a adoptat o lege similară, permițând băncii centrale și altor instituții financiare importante să se apere militar de posibile atacuri cu dronă din Ucraina. Această abordare rusă reflectă o strategie de protejare a instituțiilor statului prin utilizarea unor capacități de apărare descentralizate.
