Uniunea Europeană nu estimează apariția unor probleme majore de aprovizionare cu energie pentru perioada iernii, însă pregătește fața pentru costuri extrem de mari. Comisarul european Dan Jorgensen a oferit aceste detalii marți, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor energiei desfășurate la Dublin. Acesta a subliniat că, deși stocurile sunt sub control, prețurile la petrol și gaze vor fi foarte ridicate pe parcursul sezonului rece.
Contextul geopolitic actual, marcat de războiul din Orientul Mijlociu, este factorul principal care alimentează temerile privind stabilitatea energetică. Dan Jorgensen a declarat că nu există nicio îndoială că Europa se îndreptă spre o iarnă dificilă din cauza acestor evenimente. Impactul economic este vizat atât asupra populației, cât și asupra sectorului industrial, care se confruntă deja cu presiuni semnificative în acest moment.
Situația socială ar putea fi agravată, având în vedere că, într-o iarnă obișnuită, aproximativ 50 de milioane de persoane din Europa nu reușesc să își încălzească locuințele corespunzător. Comisarul a menționat că această iarnă ar putea fi și mai grea pentru cetățeni, motiv pentru care instituția tratează situația cu o seriozitate maximă. Obiectivul principal rămâne protejarea atât a consumatorilor, cât și a capacității de producție a industriei europene.
Pentru a atenua presiunea asupra pieței, Dan Jorgensen a propus relaxarea unor reglementări europene, o măsură menită să deschidă piața de energie. Propunerea vizează amânarea cu un an a unei legi care reglementează emisiile de metan legate de importurile de hidrocarburi. Această decizie este o încercare de a ajuta întreprinderile din sector și se aliniază unei cereri formulate recent de președintele francez Emmanuel Macron.
Dacă va fi aprobat de statele membre și de Parlamentul European, amânarea aplicării legii va trece de la anul 2027 la anul 2028. Reglementarea respectivă îi obligă pe importatorii de hidrocarburi să monitorizeze și să declare emisiile de metan, un gaz cu efect de seră extrem de poluant. Totuși, această măsură este contestată de țări producătoare de energie fosilă, precum Statele Unite, care consideră textul o constrângere ce poate frâna exporturile.
Monitorizarea emisiilor de metan reprezintă un pilon central în strategia de decarbonizare a Uniunii Europene, având scopul de a reduce amprenta de carbon a importurilor. Deși organizațiile de mediu avertizează că amânarea ar putea afecta politica climatică europeană, aceștia susțin că decizia nu va avea un impact direct asupra prețurilor energiei. Tensiunile dintre obiectivele de mediu și necesitatea securității energetiene rămân un punct critic în procesul de decizie la nivel de bloc.
