Uniunea Europeană a prezentat marți o nouă strategie pentru regiunea Arcticii, intitulată „Northern Neighborhood” („Vecinătatea nordică”), cu scopul de a câștiga teren într-o zonă strategică. Această inițiativă vine ca răspuns la extinderea influenței Rusiei și Chinei, în contextul în care topirea gheții deschide noi rute comerciale și facilitează accesul la resurse naturale. Bruxelles-ul dorește să asigure securitatea și accesul la materii prime critice fără a renunța la obiectivele de protecție a mediului.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că Arctica reprezintă un punct de ciocnire a intereselor geopolitice și că această frontieră face parte din Uniunea Europeană. Strategia pune un accent major pe securitate și transport maritim, propunând consolidarea cooperării cu Norvegia, Islanda, Canada și Regatul Unit prin proiecte comune. Bruxelles-ul urmărește cinci direcții principale de acțiune pentru a nu rămâne în urmă în competiția globală pentru resurse.
În domeniul securității, UE intenționează să lanseze în 2027 un proiect-pilot de monitorizare maritimă și observații prin satelit pentru a identifica navele din flota-fantomă a Rusiei. Pe termen lung, se propune crearea unui centru de securitate maritimă și a unui „Arctic Cable Hub”, în colaborare cu NATO, pentru protejarea cablurilor submarine. Această măsură vizează combaterea amenințărilor precum sabotajul infrastructurii sau pescuitul ilegal în regiune.
Pentru reducerea dependenței de China, strategia vizează dezvoltarea proiectelor de exploatare a materiilor prime critice împreună cu parteneri precum Canada, Groenlanda, Norvegia și Statele Unite. Proiecte precum Sokli din Finlanda sau zăcământul Per Geijer din Suedia au primit deja statut strategic european pentru a accelera autorizarea lor. Totuși, aceste exploatări se confruntă cu opoziția comunităților locale care se tem de riscurile pentru zonele naturale protejate.
Noua strategie marchează și o schimbare de poziție privind energia, renunțând la angajamentul din 2021 privind un moratorium internațional asupra extracției de petrol și gaze în Arctica. Deși UE menține opoziția față de utilizarea combustibililor fosili, această decizie este criticată de eurodeputata Delara Burkhardt, care consideră că slăbește protecția internațională. În paralel, topirea gheții face rutele maritime mai atractive, numărul navelor din zona Codului Polar crescând cu 40% între 2013 și 2025.
Geopolitica Arcticii este determinată de schimbările climatice care transformă radical rutele de transport și accesibilitatea resurselor. Această evoluție pune presiune pe structurile de guvernare internațională, forțând entități precum Uniunea Europeană să își redefinească prioritățile de securitate și economie pentru a menține echilibrul în fața marilor puteri.
