Uniunea Europeană a înregistrat o creștere semnificativă a costurilor pentru petrolul importat în timpul celui de-al doilea trimestru al anului 2026. Deși factura comercială aferentă acestor achiziții a crescut cu 55,8% față de media lunară din anul 2025, volumul de petrol adus din afara blocului comunitar a avansat cu doar 1,2%. Această diferență marcată între valoarea plătită și cantitatea fizică recepționată evidențiază o evoluție costisitoare pentru bugetele europene.
Importurile de petrol au atins o medie de 36,7 milioane de tone pe lună în perioada analizată. Structura furnizorilor de petrol pentru UE s-a menținut relativ dispersată, fără ca un singur actor să domine piața prin cifre extreme. Statele Unite au ocupat prima poziție în ceea ce privește ponderea importurilor, reprezentând 18,8% din total, fiind urmate de Norvegia, cu 14,3%, și de Kazahstan, care a furnizat 13,4% din cantitatea de petrol utilizată de Uniune.
Situația petrolului contrastează puternic cu dinamica gazului natural lichefiat (LNG), unde dependența de un singur furnizor este mult mai accentuată. În cazul LNG, valoarea importurilor UE a crescut cu 4,1%, însă volumul a scăzut cu 5,6%. Statele Unite domină acest segment energetic, furnizând 63,2% din LNG-ul importat de Uniune în trimestrul al doilea, în timp ce Rusia a reprezentat 17,3%, iar Algeria a avut o pondere de 8,1%.
În ceea ce privește gazul natural transportat prin conducte, ambele componente au înregistrat creșteri simultane. Valoarea importurilor a urcat cu 18,5%, în timp ce volumul a fost cu 3,4% peste media lunară din 2025. Norvegia rămâne principalul furnizor pentru acest tip de gaz, asigurând 51,2% din importurile UE, urmată de Algeria, cu 18,2%, și Regatul Unit, cu 11,1%, depășind astfel ponderea de 10,2% a Rusiei.
Diferențele dintre valoarea declarată și cantitatea fizică pot fi influențate de multiple factori, precum evoluția prețurilor, cursurile de schimb sau structura produselor tranzacționate. Datele Eurostat arată că deficitul comercial al UE pentru produsele energetice s-a adâncit considerabil în trimestrul al doilea din 2026. Acesta a ajuns la 101,1 miliarde de euro, comparativ cu pragul de 71,3 miliarde de euro înregistrat în primul trimestru al aceluiași an.
Evoluția acestor fluxuri comerciale reflectă vulnerabilitatea balanței energetice europene în fața fluctuațiilor de preț de pe piețele globale. Creșterea costurilor de achiziție, chiar și în condiții de volum stabil, contribuie direct la creșterea deficitului comercial al blocului european. Monitorizarea acestor indicatori rămâne esențială pentru înțelegerea modului în care prețurile energiei afectează stabilitatea economică a întregii regiuni.
