Statele membre ale Uniunii Europene desfășoară discuții discrete privind modul în care blocul trebuie să reacționeze în cazul unui atac hibrid de amploare care ar putea provoca numeroase victime. Acest scenariu este considerat tot mai plauzibil de către diplomați și oficiali europeni, conform informațiilor publicate de POLITICO. Reuniunile au avut loc în ultimele săptămâni între ambasadorii celor 27 de state membre, într-un format restrâns, fără utilizarea telefoanelor sau a asistenților.
Dezbaterile au căpătat o intensitate sporită după incidentul din luna august, când o dronă încărcată cu explozivi a fost descoperită pe aeroportul din Leipzig. Deși UE a pregătit de mulți ani instrumente pentru coordonarea răspunsului la atacuri cibernetice, sabotaje sau interferențe electorale, discuțiile recente vizează scenarii mult mai grave. Oficialii se concentrează pe posibilitatea desfășurării unor echipe de intervenție, pe deblocarea rapidă a fondurilor europene pentru statul afectat și pe coordonarea comunicării liderilor instituțiilor UE.
Teija Tiilikainen, directoarea Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, a avertizat că utilizarea unor instrumente tot mai letale pentru testarea capacității de reacție a statelor europene ar putea duce la pierderi de vieți omenești. Un diplomat european de rang înalt a subliniat că incidentul de la Leipzig demonstrează faptul că un atac cu victime nu poate fi exclus. Un alt oficial european a menționat că amploarea acțiunilor atribuite Rusiei face ca apariția unor victime să fie inevitabilă.
Pregătirile pentru un răspuns colectiv au generat însă îngrijorări în unele capitale europene, existând temeri că UE ar putea dubla atribuțiile care țin de NATO. Oana Lungescu, expert la RUSI și fostă purtătoare de cuvânt a NATO, a avertizat că suprapunerile dintre cele două organizații ar putea crea confuzie și ar putea încetini procesul decizional. Un alt obstacol identificat este lipsa unor comunicații securizate suficiente în cadrul UE, ceea ce face ca unele state să prefere formatul NATO pentru informații critice.
În acest context, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, propune un „protocol de securitate în caz de urgență” și crearea unui „Consiliu European de Securitate”. Aceste inițiative ar putea fi incluse într-o Strategie europeană de securitate, așteptată la începutul lunii noiembrie. Totuși, unii reprezentanți ai statelor membre se opun noilor mecanisme, argumentând că acestea ar putea necesita luni de zile pentru a deveni operaționale și ar dubla instrumente deja existente, precum Răspunsul Politic Integrat (IPCR).
Securitatea europeană rămâne un subiect de dezbatere intensă, având în vedere și alte incidente recente raportate de UE și NATO, precum scufundarea unei nave în Marea Neagră sau incendiul suspect la o instalație poloneză de comunicații Starlink. Aceste amenințări hibride, care includ sabotaje și operațiuni clandestine, forțează instituțiile să reevalueze rapid capacitățile de detectare și reacție colectivă pentru a proteja stabilitatea continentului.
