Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au purtat discuții în format restricționat privind modul în care blocul european trebuie să răspundă în cazul unui potențial atac hibrid care ar putea provoca victime multiple. Aceste reuniuni discrete au avut loc în ultimele săptămâni, cu scopul de a analiza pregătirea instituțiilor pentru situații de criză extremă. Discuțiile au vizat în mod specific gestionarea unor evenimente care ar putea depăși capacitățile actuale de răspuns la amenințările hibride.
Intensificarea acestor consultări a fost determinată de un incident recent de la aeroportul din Leipzig, în luna august, unde a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibil. Germania a atribuit acest eveniment Rusiei, fapt ce a pus în alertă liderii europeni. Un diplomat de rang înalt din UE a avertizat că incidentul de la Leipzig demonstrează faptul că un atac grav, capabil să provoace victime multiple, nu este un scenariu exclus, subliniind necesitatea unei pregătiri riguroase.
În cadrul reuniunilor de la nivelul ambasadorilor, oficialii au abordat subiecte critice precum mobilizarea echipelor de intervenție în situații de urgență și mecanismele de deblocare a fondurilor UE pentru a sprijini statele afectate. Un oficial european a menționat că, având în vedere amploarea acțiunilor Rusiei, apariția unor victime este considerată inevitabilă într-un viitor apropiat. Liderii instituțiilor europene caută, de asemenea, să stabilească protocoale clare pentru modul în care trebuie să comunice în astfel de momente de criză.
Procesul de pregătire este marcat de tensiuni privind rolul Uniunii Europene în raport cu NATO. Unele capitale europene au criticat discuțiile, susținând că UE riscă să își depășească atribuțiile de securitate și să dubleze funcțiile NATO, ceea ce ar putea genera confuzie și ar putea încetini procesul decizional. Un diplomat din NATO a observat că atât alianța, cât și UE vor fi supuse unei presiuni enorme de a acționa rapid dacă se confruntă cu un atac care produce victime.
O problemă majoră vizează securitatea informațiilor sensibile și lipsa unor canale de comunicare securizate la nivelul UE. Există temeri că informațiile discutate în cadrul Coreper pot ajunge în presă sau la Moscova. Această îngrijorare a fost alimentată de raportările privind faptul că Peter Szijjarto a transmis omologului său rus conținutul discuțiilor de la nivel de lideri. Din acest motiv, unele state de pe flancul estic sunt reticente în a partaja intelligence sensibil în cadrul formatelor europene.
Discuțiile despre amenințările hibride nu reprezintă un fenomen nou în cadrul blocului european. De ani de zile, UE utilizează un set de instrumente menite să coordoneze răspunsurile la atacuri cibernetice, ingerințe electorale și acte de sabotaj. Totuși, trecerea de la gestionarea unor incidente cibernetice la pregătirea pentru atacuri fizice cu victime multiple marchează o schimbare de paradigmă în analiza riscurilor de securitate de către diplomații europeni.
