Statele membre ale Uniunii Europene desfășoară discuții confidențiale privind modul de reacție în cazul unui atac hibrid major care ar putea cauza moartea mai multor cetățeni europeni. Diplomații și oficialii de la Bruxelles consideră că un astfel de scenariu de criză devine tot mai plauzibil în contextul actual. Reuniunile au fost organizate în format restrâns, fără asistenți sau telefoane, pentru a permite schimbul de opinii între ambasadorii celor 27 de state membre.
Intensificarea acestor consultări a avut loc după descoperirea unei drone încărcate cu explozibili pe aeroportul din Leipzig, eveniment care a servit drept avertisment. Oficialii europeni analizează posibilitatea unor atacuri care să provoace un număr mare de victime, o situație care nu mai este considerată exclusă. Discuțiile de la nivelul ambasadorilor s-au concentrat pe măsuri precum trimiterea unor echipe de intervenție de urgență și mobilizarea rapidă a fondurilor europene pentru statul afectat.
În cadrul acestor procese de planificare, au apărut divergențe semnificative între diversele capitale europene cu privire la rolul instituțiilor. Există temeri că noile inițiative ale UE ar putea să se suprapună cu responsabilitățile deja existente ale NATO, creând confuzie în timpul unei crize. Unii critici susțin că mecanismele paralele ar putea încetini procesul decizional, în timp ce alte guverne sunt reticente în a transmite informații extrem de sensibile în cadrul structurilor europene.
Comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, a declarat că democrațiile europene se confruntă cu un număr tot mai mare de amenințări. UE urmărește să își consolideze capacitatea de a anticipa și detecta riscurile, îmbunătățind sistemele de avertizare timpurie pentru a reacționa rapid. Teija Tiilikainen, directoarea Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, a subliniat că, pe măsură ce Rusia folosește instrumente tot mai letale, apariția unor victime este o posibilitate dificil de ignorat.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, propune crearea unui protocol european de securitate pentru situații de urgență și a unui Consiliu European de Securitate. Aceste propuneri ar urma să fie incluse într-o strategie de securitate așteptată la începutul lunii noiembrie. Totuși, unii diplomați preferă consolidarea mecanismelor actuale, precum IPCR, menționând că noile structuri ar putea necesita luni de zile pentru a deveni funcționale și ar putea dubla instrumentele deja existente.
Termenul de atac hibrid se referă la acțiuni ostile care rămân sub pragul unui atac militar direct, incluzând sabotajul sau atacurile cibernetice. În ultimul an, incidentele au vizat infrastructuri critice, precum aeroportul din Leipzig sau instalații de comunicații din Polonia. Aceste operațiuni clandestine sunt utilizate pentru a testa nivelul de pregătire al statelor europene și disponibilitatea acestora de a lua măsuri de contracarare.
