Uniunea Europeană pune la bază un nou set de reguli prin intermediul Actului privind accelerarea industrială (Industrial Accelerator Act – IAA). Scopul principal al acestei inițiative este de a favoriza produsele fabricate în Europa și de a diminua dependența de furnizorii externi în sectoarele strategice. Prin această abordare, Bruxelles-ul vrea ca ponderea industriei prelucrătoare să crească de la 14,3% în 2024 la un prag de 20% din PIB-ul Uniunii Europene până în anul 2035.
Propunerea vizează în principal sectoare precum siderurgia, industria auto, energia și tehnologiile curate. Măsurile sunt concepute pentru a proteja producția europeană în fața concurenței neloiale, cu un accent deosebit pe sectorul care vine din partea Chinei. Noile reguli vor introduce cerințe specifice de tip „Made in EU” și criterii legate de emisiile reduse de carbon pentru anumite scheme de achiziții publice și subvenții de sprijin public.
În cadrul acestui mecanism, statutul de „Made in Europe” ar putea fi limitat inițial la producătorii din cele 27 de state membre. Totuși, Comisia Europeană va avea posibilitatea de a include și alte țări în acest sistem. Regulile vor cuprinde sectoare precum aluminiul, cimentul și industria auto, dar pot fi extindese și către industria chimică, în funcție de consumul de energie.
Această schimbare de politică economică a generat îngrijorări majore în Marea Britanie, unde organizațiile patronale se tem de pierderea accesului la lanțurile de aprovizionare. În industria auto, producătorii britanici riscă să fie excludeți de subvenții și facilități fiscale dacă vehiculele trebuie să fie asamblate în UE. În acest context, Nissan a avertizat că uzina sa din Sunderland ar putea fi chiar închisă dacă Regatul Unit nu este inclus.
Impactul economic este semnificativ, având în vedere că comerțul cu automobile între UE și Marea Britanie înregistrează aproximativ 80 de miliarde de euro anual. Pe lângă sectorul auto, există temeri legate de energia nucleară și hidrogenul verde, unde companii precum Rolls-Royce SMR urmăresc un rol important. De asemenea, industria chimică britanică, cu un comerț de 80 de miliarde de lire sterline anual, se vede integrată în lanțurile europene de apărare și sănătate.
Aceste transformări ale politicilor comercice europene apar într-un context de reconfigurare a relațiilor globale. În timp ce Uniunea Europeană își consolidează securitatea economică, deciziile politice din alte mari puteri, precum cele luate de Trump în SUA, influențează modul în care statele europene își gestionează autonomia industrială și parteneriatele internaționale pentru a rămâne competitive pe piața globală.
