Comisia Europeană finalizează planurile pentru implementarea unor reguli mult mai stricte privind acordarea vizelor către cetățenii ruși. Această mișcare are ca scop consolidarea apărării blocului european împotriva atacurilor hibride, conform informațiilor publicate de Politico. Noua strategie vizează sutele de mii de persoane care vizitează anual țările Uniunii Europene în scopuri turistice, într-un context de securitate europeană tot mai fragil.
Propunerile oficiale vor fi prezentate la începutul anului viitor, sub presiunea unor state precum Polonia, Suedia și Estonia. Aceste țări solicită reguli riguroase, vizând inclusiv foștii combatanți care au luptat pe frontul din Ucraina. Anul trecut, aproximativ 478.000 de vize turistice pentru spațiul Schengen au fost emise cetățenilor ruși, multe dintre acestea fiind vize cu intrări multiple care permit călătorii repetate fără documentație nouă.
Ministrul Justiției din Suedia, Gunnar Strömmer, a subliniat că sistemul actual prezintă vulnerabilități care pot fi exploatate de inamici. Deși Executivul comunitar pregătește propunerea pentru luna ianuarie, partea suedeză dorește o implementare mult mai rapidă. Pe lângă restricțiile pentru turiști, alte state intenționează să propună măsuri suplimentare chiar și pentru diplomații ruși în cadrul reuniunii de luni a Consiliului Afaceri Externe.
Estonia propune interzicerea completă a accesului în UE pentru foștii militari din forțele armate ruse, un grup estimat la circa 650.000 de persoane. Margus Tsahkna, ministrul de Externe al Estoniei, a avertizat că acești foști combatanți, susținuți de serviciile secrete ruse, ar putea prelua controlul asupra crimei organizate pentru a comite atacuri teroriste. El a insistat pe necesitatea unei abordări unitare în fața acestei amenințări grave.
Comisarul european pentru Migrație, Magnus Brunner, a cerut statelor membre să limiteze numărul de vize acordate, menționând că identitatea reală a unor turiști este adesea necunoscută. Această direcție urmează o inițiativă din iunie, când un grup de nouă state membre, alături de Islanda și Norvegia, a solicitat o abordare coordonată. Semnatarii susțin că o politică restrictivă este esențială pentru protejarea integrității spațiului Schengen.
Aceste măsuri de securitate se încadrează într-un context geopolitic tensionat, în care Uniunea Europeană caută să își consolideze capacitățile de apărare și autonomia strategică. În perioada recentă, discuțiile privind securitatea continentală au inclus și cereri pentru dezvoltarea unor strategii de pace independente, în încercarea de a contracara influențele externe și de a proteja infrastructura critică a blocului european.
