Uniunea Europeană a reacționat oficial la decizia Statelor Unite de a impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI). Bruxelles a declarat că este pregătit să ia toate măsurile necesare pentru a asigura continuitatea activității acestei instituții internaționale cu sediul la Haga. Această poziție vine după ce Washingtonul a anunțat restricții care vizează capacitatea de funcționare a instanței, generând o tensiune diplomatică între partenerii transatlantici.
Washingtonul a stabilit măsuri sancționare pe o perioadă de 180 de zile, care vizează în principal interzicerea tranzacțiilor financiare cu CPI. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a explicat că scopul acestor restricții este blocarea resurselor instanței și reducerea capacității sale de operare. Decizia este justificată de necesitatea de a proteja suveranitatea Statelor Unite și cetățenii americani împotriva ceea ce autoritățile de la Washington consideră a fi o amenințare din partea instanței.
Conflictul dintre Statele Unite și CPI este alimentat de mandatul de arestare emis de instanță pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu. Acesta este un aliat apropiat al SUA, iar mandatul vizează presupuse crime comise în Fâșia Gaza. Din acest motiv, administrația americană a ales să acționeze prin sancțiuni, fapt ce a declanșat o reacție de solidaritate din partea unor lideri europeni și internaționali care susțin independența procesului juridic global.
Comisia Europeană a menționat că va colabora îndeaproape cu instanța, însă nu a precizat dacă va activa mecanismul european de blocare a sancțiunilor extrateritoriale. Acest instrument poate interzi companiilor și băncilor din UE să respecte restricțiile impuse de state terțe. Ministrul olandez de externe, Tom Berendsen, a descris acest mecanism drept o „opțiune nucleară”, solicitând totodată Bruxelles-ului să pregătească activarea sa pentru a proteja entitățile europene.
Un grup format din miniștrii de externe din Canada, Danemarca, Germania, Franța, Italia, Japonia, Olanda și Regatul Unit a emis o declarație comună de susținere. Oficialii avertizează că, dacă sancțiunile vor fi aplicate, acestea vor avea un impact semnificativ asupra personalului Curții și al familiilor acestora. Aceștia subliniază că instituția lucrează zilnic pentru a aduce în fața justiției persoanele acuzate de cele mai grave crime internaționale.
Administrația Trump a luat această decizie prin intermediul Departamentului de Stat al SUA, care a anunțat interzicerea tranzacțiilor cu instanța internațională. Această evoluție marchează o schimbare majoră în relația dintre Washington și organismul de justiție globală, impunând o nouă etapă de presiune politică asupra proceselor de urmărire penală la nivel mondial.
