Uniunea Europeană a reacționat vineri la decizia Statelor Unite de a impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), calificând măsurile americane drept „profund regretabile”. Bruxelles s-a angajat oficial să ia toate acțiunile necesare pentru a permite instituției cu sediul la Haga să își continue activitatea în ciuda restricțiilor impuse de Washington. Comisia Europeană a emis un comunicat prin care subliniază necesitatea de a proteja funcționarea Curții în fața noilor presiuni diplomatice și financiare.
Sancțiunile anunțate de Statele Unite sunt prevăzute pentru o perioadă de 180 de zile și vizează blocarea tuturor tranzacțiilor financiare cu CPI. Scopul acestor măsuri este de a bloca resursele instituției și de a-i reduce capacitatea de operare, conform declarațiilor făcute de șeful diplomației americane, Marco Rubio. Washingtonul justifică această mișcare prin dorința de a apăra suveranitatea americană și cetățenii săi împotriva ceea ce consideră o amenințare reprezentată de Curtea Penală Internațională.
Tensiunea dintre Statele Unite și CPI a crescut după ce instituția a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu. Acesta este un aliat apropiat al SUA, iar mandatul vizează presupuse crime comise în Fâșia Gaza. Decizia de a sancționa Curtea a venit la doar câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay a fost decorată cu Premiul Nobel pentru Pace, recunoaștere primită în special pentru activitatea sa desfășurată în cadrul instituției de la Haga.
Pentru a contracara efectele acestor restricții, UE analizează utilizarea „mecanismului de blocare”, o opțiune care ar putea interzice companiilor și băncilor europene să respecte sancțiunile impuse de SUA. Ministrul olandez de externe, Tom Berendsen, a descris acest instrument ca fiind o „opțiune nucleară”, solicitând totodată Bruxellesului să îl pregătească pentru utilizare. Deși UE nu a confirmat dacă va activa acest mecanism, intenția de a lucra îndeaproape cu CPI pentru a asigura eficiența acesteia rămâne centrală.
Suportul pentru CPI este susținut și de alți parteneri internaționali, miniștrii de externe din Canada, Danemarca, Germania, Franța, Italia, Japonia, Olanda și Regatul Unit semnând o declarație comună. Aceștia au avertizat că, dacă sancțiunile vor fi aplicate, ele vor avea un impact semnificativ asupra activității Curții, asupra personalului și asupra familiilor acestora. Oficialii au subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a aduce în fața justiției persoane acuzate de cele mai grave crime internaționale.
Aceste sancțiuni fără precedent din partea Statelor Unite marchează o etapă critică în relația dintre Washington și instituțiile de justiție internațională. Decizia de a bloca tranzacțiile și operațiunile Curții Penale Internaționale vine într-un context geopolitic tensionat, afectând modul în care organizațiile globale pot investiga crimele de război. Această evoluție pune sub semnul întrebării capacitatea de operare a CPI în fața presiunilor exercitate de marile puteri globale.
