Uniunea Europeană intenționează să amâne cu un an aplicarea normelor privind emisiile de metan pentru importurile de petrol și gaze. Această decizie vine în ciuda solicitărilor venite din partea unor state membre care au cerut o perioadă de grație mult mai îndelungată pentru adaptare. Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a transmis că această amânare nu va depăși durata de un an, conform informațiilor furnizate de Reuters.
Reglementările, care în mod normal ar fi trebuit să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2027, impun furnizorilor străini de petrol și gaze obligații stricte. Aceștia vor fi obligați să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan, un gaz de seră cu impact major asupra mediului. Comisia Europeană analizează în prezent această posibilitate de amânare, încercând să echilibreze obiectivele climatice cu necesitățile de aprovizionare energetică.
Decizia de a solicita o amânare a normelor legate de partea de import a fost anunțată de Dan Jorgensen în fața Parlamentului European. Acesta a subliniat că guvernele statelor membre vor trebui să fie pregătite să aplice regulile imediat ce perioada de grație expiră. Comisia Europeană nu a stabilit încă momentul exact în care va propune modificarea legislativă, deși unii oficiali estimează că acest pas ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare.
Presiunea pentru revizuirea Regulamentului (UE) 2024/1787 a venit din partea a aproximativ zece state membre, alături de SUA, principalul furnizor de gaze naturale lichefiate către Europa. State precum Cehia și Italia au solicitat o amânare de trei ani, argumentând că firmele nu sunt pregătite pentru conformitate. Există temerea că noile reguli ar putea determina redirecționarea transporturilor de gaze lichefiate către alte regiuni pentru a evita sancțiunile.
Orice modificare adusă acestui cadru legislativ va necesita aprobarea oficială atât din partea statelor membre UE, cât și a Parlamentului European. În prezent, oficialii europeni consideră dificilă evaluarea impactului exact asupra contractelor existente din sectorul petrolului și gazelor. Această dificultate de evaluare apare deoarece detaliile contractuale dintre furnizori și consumatori nu sunt, în mod obișnuit, disponibile pentru public, ceea ce complică analiza riscurilor.
Metanul reprezintă al doilea gaz care contribuie la schimbările climatice, imediat după dioxidul de carbon. Legislația UE privind metanul este considerată prima de acest gen la nivel mondial, fiind concepută special pentru combaterea acestor emisii. Totuși, implementarea ei a fost îngripată de conflictul din Orientul Mijlociu, care a afectat stabilitatea aprovizionării globale și a ridicat îngrijorări privind disponibilitatea combustibilului pentru perioada iernii.
