Ambasatorii reprezentând cele 27 de țări ale Uniunii Europene au convenit marți la prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, însă au ales să îi excludă de pe listă pe oligarhii Alișer Usmanov și Mihail Fridman. Acest acord de compromis permite menținerea restricțiilor pentru aproximativ 3.000 de persoane fizice și juridice incluse anterior în lista de sancțiuni a blocului european. Decizia a fost adoptată oficial printr-o procedură scrisă, după negocieri intense desfășurate în marja Adunării Generale a ONU de la New York.
Procesul de negociere a fost marcat de presiuni diplomatice și solicitări specifice din partea unor state membre. Franța a insistat pentru eliminarea magnatului ruso-uzbek Alișer Usmanov, invocând motive legate de securitatea națională, în timp ce Luxemburgul a cerut același tratament pentru Mihail Fridman. Acesta din urmă a intentat anterior o acțiune în valoare de 16 miliarde de dolari împotriva țării. În schimbul excluderii celor doi miliardari, statele au convenit la prelungirea măsurilor pentru restul sancționaților pe o durată de trei ani, în loc de perioada obișnuită de șase luni.
Letonia a reprezentat ultima țară care s-a opus acestui proces, fiind ultima care a rămas în poziția de opoziție. Termenul limită pentru reînnoirea sancțiunilor a fost stabilit la miezul nopții pe 22 septembrie, după o amânare față de data inițială de 15 septembrie. În final, reprezentanții Letoniei au ales să se abțină de la vot, permițând astfel adoptarea acordului. Prim-ministrul Letoniei, Andris Kulbergs, a declarat că Riga va încerca să impună propriile sancțiuni, deși s-a abținut de la această procedură de sancționare colectivă.
Reacția Ucrainei la acest compromis a fost una critică, ministrul de externe Andrii Sîbiha numind decizia de a-i scoate pe Usmanov și Fridman de pe listă drept „rușinoasă și nejustificabilă”. El a susținut că Moscova va sărbători această evoluție și a îndemnat statele UE să impună restricții naționale asupra celor doi oligarhi. Sancțiunile impuse în 2022 includ interdicții privind tranzacțiile și călătoriile în UE, precum și înghețarea activelor deținute de persoanele vizate în cadrul blocului european.
Contextul politică a fost complicat de afirmații privind presiuni externe asupra Franței. Trei diplomați europeni au menționat că Parisul ar fi fost supus presiunilor din partea Azerbaidjanului, unde sunt reținuți cel puțin doi cetățeni francezi. Aceștia au sugerat că Baku ar putea folosi figura lui Usmanov pentru a exercita un „șantaj” asupra Franței în legătură cu acești cetățeni, o afirmație pe care autoritățile din Azerbaidjan au respins-o. Letonia a avut și probleme juridice anterioare legate de menținerea sancțiunilor împotriva lui Fridman și a partenerului său, Petr Aven.
Sancțiunile împotriva persoanelor și entităților rusești au fost introduse de Uniunea Europeană în urma invaziei ruse în Ucraina, începând cu anul 2022. Aceste măsuri de restricționare economică și de mobilitate vizează un număr masiv de persoane fizice și juridice, având scopul de a limita resursele utilizate în conflict. Procesul de reînnoire a acestor restricții necesită, prin regulă, unanimitatea tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene pentru a putea fi implementat.
