Uniunea Europeană și Canada au convenit asupra unei „asocieri din ce în ce mai strânse”, renunțând însă la utilizarea termenului controversat de „membru asociat” în declarația comună ce urmează să fie emisă la Montreal. Decizia a survenit după ce un grup de țări membre, printre care Germania, Grecia și Franța, s-au opus includerii acestui statut specific în textul documentului. Proiectul de declarație, consultat de POLITICO, arată că oficialii preferă o formulare care să reflecte cooperarea fără a utiliza o denumire care nu are precedent juridic în cadrul blocului european.
Propunerea de a transforma Canada în primul „membru asociat” al UE a fost lansată inițial de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul discursului său privind starea Uniunii Europene din septembrie. Această inițiativă a fost primită cu entuziasm în plenul Parlamentului European, însă a generat și rezistență în rândul unor state membre. Versiunea finală a textului, care așteaptă aprobarea, menționează că partenerii vor depune eforturi pentru a defini conceptul de asociere până la summitul UE-Canada programat pentru anul 2027.
În ciuda modificărilor de terminologie, Bruxelles nu își retrage oferta de a oferi Canadei un parteneriat extins și semnificativ. Prim-ministrul canadian, Mark Carney, a declarat că denumirile specifice sau nomenclatura nu reprezintă prioritatea principală pentru guvernul său. Pentru Carney, esențial este impactul real pe care această colaborare îl va avea asupra cetățenilor canadieni. Obiectivul central rămâne consolidarea relațiilor economice și de securitate, într-un context în care Canada caută să își diversificeze partenerii internaționali.
Strategia de a aprofunda legăturile cu Europa face parte din planul Canadei de a reduce dependența economică și de securitate față de SUA. Această mișare este considerată crucială de când președintele Donald Trump a impus tarife asupra mărfurilor canadiene. Totuși, acest proces de apropiere de UE poate genera tensiuni cu Washingtonul, în special în contextul negocierilor comerciale care continuă între Canada și SUA. Relația cu Europa este văzută ca o modalitate de a proteja interesele naționale în fața politicii comerciale americane.
Declarația comună subliniază, de asemenea, angajamentul liderilor pentru o ordine internațională bazată pe norme. Documentul exprimă un regret profund față de sancțiunile impuse de SUA Curții Penale Internaționale, care are sediul în Olanda. Pe lângă parteneriatul economic, Ursula von der Leyen a propus și crearea unui Consiliu european de securitate. Acest nou organism ar trebui să asocieze UE, Norvegia, Regatul Unit și Canada, consolidând astfel pilonii de apărare și securitate strategică ai partenerilor de pe malul Atlanticului.
În cadrul Uniunii Europene, statutul de membru asociat nu este prevăzut de nicio definiție juridică sau precedent în bazele actuale ale tratatelor comunitare. Propunerea de a crea un astfel de statut pentru o țară terță reprezintă o încercare de a extinde cooperarea strategică fără a integra complet statul respectiv în structura de decizie a blocului european, abordând astfel nevoi de securitate și de aprovizionare cu resurse critice.
