Uniunea Europeană se confruntă cu un risc major de declin comparativ pe scena mondială dacă nu reușește să implementeze rapid reformele economice propuse de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. Mike Peacock, fost redactor-șef al Reuters și fost șef al departamentului de comunicare al Băncii Angliei, avertizează că blocul comunitar ar putea ajunge să joace un rol secundar dacă eșuează în respectarea termenelor stabilite pentru aceste schimbări structurale.
Termenul limită pentru realizarea elementelor cheie din planul lui Draghi este stabilit la sfârșitul anului 2027. Aceste măsuri vizează crearea unei piețe unice funcționale, dezvoltarea piețelor de capital, integrarea uniunilor energetice și îmbunătățirea capacității de împrumuturi comune. Un alt obiectiv crucial este reducerea cerințelor privind unanimitatea statelor membre pentru adoptarea unor reforme majore, proces care este în prezent extrem de dificil din cauza necesității acordului tuturor țărilor.
Progresele actuale sunt considerate insuficiente, Consiliul European pentru Inovare raportând că până în luna iulie UE a implementat integral doar 15,7% din propunerile lui Draghi. Aproximativ 40% din măsuri au fost abordate doar parțial, situația fiind critică pentru cele mai importante reforme. Conform think-tank-ului francez Institutul Montaigne, legislația necesară pentru piețele unice de capital și energie a fost adoptată pentru doar 3% dintre propuneri, ceea ce indică un ritm de lucru foarte scăzut.
Calendarul electoral din Europa reprezintă un obstacol suplimentar, deoarece guvernele ar putea evita cedarea suveranității naționale pentru a câștiga voturile. Franța are alegeri în aprilie 2027, iar în Spania au fost anunțate alegeri legislative pentru 29 noiembrie. Există temeri că ascensiunea unor partide precum Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen, ar putea duce la reducerea contribuției Franței la bugetul comunitar și la retragerea din anumite politici energetice.
În Germania, popularitatea partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) pune presiune pe guvernarea condusă de Friedrich Merz. Deși acesta a promovat o agendă ambițioasă, inclusiv relaxarea „frânei datoriei” și crearea unui fond de infrastructură de 500 de miliarde de euro, măsurile de reformă rămân nepopulare. Carsten Brzeski, economist-șef la ING, a observat că germanii par să nu dorească schimbări, preferând fie un prezent neschimbat, fie o întoarcere la modelele din trecut.
Evoluția economică a Uniunii Europene depinde în mare măsură de capacitatea de a integra piețele și de a adopta tehnologii noi. O analiză a Fondului Monetar Internațional din aprilie estima că aceste reforme ar putea crește productivitatea europeană cu 20% într-un deceniu. În același timp, președintele BCE, Christine Lagarde, a subliniat importanța infrastructurii pentru inteligența artificială, avertizând că Europa trebuie să aleagă între avans tehnologic sau dependența de state precum SUA și China.
