Capitalele din cadrul Uniunii Europene desfășoară discuții discrete privind modul de răspuns la un atac hibrid major care ar putea cauza numeroase victime. Diplomații și oficialii europeni analizează implementarea unor echipe de intervenție în caz de urgență, stabilirea unor mecanisme de finanțare și gestionarea comunicării în situații de criză. Aceste pregătiri vin pe fondul unui scenariu considerat tot mai probabil de către experți, în contextul creșterii tensiunilor geopolitice pe continent.
Discuțiile intense au avut loc în ultimele săptămâni între ambasadorii celor 27 de state membre, reuniți într-un format restrâns, fără asistenți sau telefoane. Intensitatea acestor schimburi de opinii a crescut semnificativ după descoperirea unei drone încărcate cu explozibil pe aeroportul din Leipzig în luna august. Diplomații subliniază că un astfel de eveniment extrem de grav, care să implice decese, nu este exclus, iar incidentul de la Leipzig a servit drept avertisment concret.
Unii oficiali avertizează că eforturile de pregătire ale UE ar putea duplica activitatea NATO, generând o suprapunere inutilă de funcții. Oana Lungescu, expertă asociată în cadrul RUSI, a afirmat că există riscul unei confuzii majore pentru factorii de decizie, ceea ce ar putea încetini procesul de reacție într-un moment critic. Pentru a evita acest pericol, s-a sugerat ca NATO să gestioneze schimbul de informații și descurajarea militară, în timp ce UE ar trebui să se concentreze pe răspunsul civil.
În paralel, există îngrijorări privind securitatea informațiilor, unele capitale fiind reticente în a partaja date sensibile în cadrul Coreper. Această suspiciune a fost amplificată de relatări conform cărora fostul ministru de externe al Ungariei ar fi dezvăluit conținutul discuțiilor cu omologul său rus. Un diplomat de pe flancul estic a declarat că informațiile pot ajunge fie în presă, fie direct la Moscova, ceea ce limitează capacitatea de cooperare eficientă.
Pentru a consolida securitatea, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, propune crearea unui Consiliu European de Securitate. Totodată, un protocol de securitate pentru situații de urgență ar putea fi inclus într-o Strategie Europeană de Securitate, programată pentru începutul lunii noiembrie. Totuși, unii diplomați preferă utilizarea mecanismelor existente, precum mecanismul de răspuns politic integrat (IPCR), care a fost utilizat anterior în timpul pandemiei pentru coordonarea crizelor.
Aceste discuții despre amenințările hibride apar într-un context de intensificare a operațiunilor de sabotaj și atacurilor cibernetice după invazia Rusiei asupra Ucrainei. UE a lansat deja un set de instrumente pentru combaterea acestor amenințări, însă accentul se mută acum pe incidentele care pot produce victime. Teija Tiilikainen, directoarea Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, a sublipsit că, pe măsură ce instrumentele devin mai letale, un astfel de eveniment este inevitabil.
