Uniunea Europeană a solicitat liderilor din Bosnia și Herțegovina să asigure formarea fără întârziere a noilor autorități la nivel de stat, de entități și de cantoane. Această cerință vine imediat după evaluarea preliminară a scrutinului din 4 octombrie și este condiționată de certificarea oficială a rezultatelor alegerilor generale. Reprezentanții europeni subliniază că această etapă este esențială pentru ca procesul de apropiere de UE să poată fi reluat prin implementarea reformelor necesare.
Apelul a fost formulat de Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politica de securitate, împreună cu Marta Kos, comisarul european pentru extindere. Cele două oficiale au cerut reprezentanților aleși să își asume responsabilitatea pentru constituirea rapidă a instituțiilor și să coopereze constructiv. Obiectivul principal este restabilirea consensului politic necesar pentru continuarea procesului de integrare europeană, evitând astfel stagnarea reformelor care sunt vitale pentru țară.
În urma monitorizării desfășurate de misiunea internațională OSCE/ODIHR, s-a constatat că scrutinul a fost unul competitiv și, în general, ordonat. Totuși, observatorii au identificat dificultăți tehnice semnificative legate de noile tehnologii electorale introduse la nivel național, precum identificarea biometrică și scanarea buletinelor. Au fost raportate probleme procedurale la aproximativ o cincime dintre secțiile monitorizate, precum și deficiențe privind respectarea secretului votului și gestionarea procesului de numărare.
Marta Kos a explicat în cadrul Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European că Bosnia și Herțegovina nu a fost inclusă în lista celor patru state pentru care se pregătesc foile de parcurs orientative în această lună. Această listă cuprinde Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina. Comisarul a argumentat că un astfel de instrument de monitorare are sens doar atunci când procesul de aderare este efectiv în mișcare, depinzând direct de reluarea procesului de reformă.
Pe lângă aspectele tehnice, OSCE/ODIHR a semnalat probleme structurale, precum restricțiile dreptului de vot bazate pe etnie și domiciliu, care sunt considerate discriminatorii. De asemenea, s-a observat un mediu informațional online polarizat, marcat de conținut generat cu inteligență artificială și informații înșelătoare. UE subliniază că pentru a evita pierderea accesului la finanțările din Planul de creștere pentru Balcanii de Vest, țara trebuie să finalizeze urgent cadrul juridic și instituțional.
Decizia politică de deschidere a negocierilor de aderare a fost luată deja de Consiliul European în martie 2024. Totuși, organizarea primei conferințe interguvernamentale depinde de îndeplinirea pașilor relevanți și de adoptarea cadrului de negociere de către statele membre. Procesul de extindere al Uniunii Europene rămâne unul bazat strict pe merite, unde progresul în domeniul statului de drept și al sistemului electoral este obligatoriu pentru orice candidat.
