Uniunea Europeană gestionează un program ambițios cuprinzând 93 de propuneri legislative prioritare, menite să consolideze piața unică până la sfârșitul anului 2027. Conform celei de-a doua evaluări a foii de parcurs „One Europe, One Market”, publicată la 15 octombrie de Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană, procesul legislativ este într-o fază de dezvoltare. În perioada iunie–octombrie 2026, au fost lansate 13 propuneri noi, s-au obținut zece mandate de negociere și s-au început șase negocieri interinstituționale, însă un singur acord a fost finalizat oficial.
Programul de reformă vizează domenii strategice precum competitivitatea, energia, digitalizarea și simplificarea regulilor pentru a asigura o piață mai integrată și echitabilă. Printre proiectele majore pentru sectorul de afaceri se numără regimul european de drept al societăților „EU Inc.”, care ar putea facilita extinderea companiilor peste frontierele naționale. De asemenea, instituțiile urmăresc integrarea piețelor de capital și mobilizarea investițiilor europene prin reducerea fragmentării dintre piețele naționale, incluzând și proiecte precum moneda euro digitală sau un portofel european pentru întreprinderi.
Sectorul industrial și cel energetic sunt, de asemenea, centre de atenție în cadrul acestui plan de dezvoltare economică europeană. Liderii UE solicită finalizarea negocierilor pentru pachete legislative esențiale până la sfârșitul anului 2026, vizând în special industria auto, supravegherea piețelor financiare și siguranța alimentară. În paralel, pachetul european pentru rețele urmărește îmbunătățirea infrastructurii energetice și a interconectărilor, facilitând transportul transfrontalier și integrarea surselor regenerabile, deși raportul subliniază că existența acestor propuneri nu garantează scăderea imediată a prețurilor la energie.
Simplificarea sarcinilor administrative reprezintă un pilon central al agendei, cu un impact direct asupra întreprinderilor mici și mijlocii prin modificarea procedurilor de raportare și autorizare. Consiliul European a cerut Comisiei să accelereze aceste procese și să reducă povara birocratică, insistând totodată pe evitarea fenomenului de „gold-plating”, respectiv introducerea de cerințe naționale suplimentare față de legislația europeană. Această abordare are scopul de a elimina diferențele de reguli care încetinesc activitatea economică transfrontalieră și de a asigura o conformitate mai ușoară cu normele de mediu și protecția consumatorilor.
Dimensiunea socială este integrată în acest cadru prin inițiative care vizează mobilitatea echitabilă a forței de muncă și respectarea drepturilor lucrătorilor detașați. Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a susținut că succesul Europei depinde de prosperitatea întreprinderilor, în timp ce Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a subliniat că potențialul economic al pieței, care cuprinde 450 de milioane de consumatori, depinde de circulația liberă a capitalului și a inovației. Micheál Martin, prim-ministrul Irlandei, a insistat la rândul său pe necesitatea transformării acestor mandate de negociere în rezultate concrete de productivitate.
Obiectivul de consolidare a pieței unice până la finalul anului 2027 reprezintă un angajament politic major pentru cele trei instituții europene. Procesul de monitorizare trimestrială este esențial pentru identificarea dosarelor care necesită o accelerare politică și pentru gestionarea negocierilor întârziate. Deși există un volum semnificativ de propuneri în curs de analiză, succesul real al programului va fi măsurat prin eliminarea efectivă a barierelor naționale și prin transformarea normelor propuse în legislație aplicabilă pe întreg teritoriul Uniunii.
