Ursula von der Leyen a avertizat că fluvii majore, precum Dunărea, Rinul și Garonne, dispar sub ochii noștri în urma efectelor verii extreme din Europa. În cadrul discursului său, președinta Comisiei Europene a subliniat impactul devastator al secetei, menționând că în acest sezon 660.000 de hectare au ars. Situația este critică și pentru sectorul agricol, pierderile de recolte ajungând la aproximativ 12 milioane de tone.
Situația Dunării este extrem de relevantă pentru România, unde debitul a fost semnificativ sub valorile obișnuite. La Baziaș, la mijlocul lunii septembrie, debitul era de numai 1.250 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală pentru luna septembrie este de 3.800 de metri cubi pe secundă. Deși Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor estima o creștere până la 1.550 de metri cubi pe secundă, nivelul rămâne mult sub media normală.
Problemele de debit au afectat nu doar România, ci și alte regiuni europene, afectând navigația și producția de energie. În luna august, Dunărea și Rinul au înregistrat debite excepțional de scăzute, fenomen care s-a extins pe o mare parte din cursul Dunării. Scăderea nivelurilor de apă a avut un impact direct asupra irigațiilor și a proceselor de alimentare cu apă în diverse zone ale continentului.
Pentru a răspunde acestor provocări, a fost anunțată o nouă „European Water initiative”, vizând securitatea resurselor de apă. Un aspect critic identificat este pierderea apei din infrastructura europeană, unde aproape unul din patru litri de apă se pierde din conducte, în principal din cauza scurgerilor. Comisia Europeană intenționează să propună măsuri pentru îmbunătățirea gestionării riscurilor și pentru acoperirea deficitului de asigurare pentru persoanele afectate de fenomene climatice.
Adaptarea la schimbările climatice rămâne un punct central, cu planuri de identificare a 100 de zone vulnerabile din Europa. Comisia va prezenta un cadru pentru reziliență climatică, axându-se pe soluții precum culturile rezistente la secetă și sisteme de răcire eficiente. De asemenea, va fi implementat un Plan european pentru valurile de căldură, care să includă sisteme de avertizare și măsuri de protecție pentru orașe și persoane vulnerabile.
Aceste declarații vin într-un context în care Uniunea Europeană își redefinește prioritățile de securitate și reziliență. Recent, în cadrul discursului despre Starea Uniunii Europene, s-a subliniat necesitatea unei Europe capabile să se apere, în timp ce se propun mecanisme noi pentru gestionarea urgențelor și întărirea parteneriatelor strategice, inclusiv cu Canada, pentru a asigura stabilitatea pe termen lung.
