Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat la Strasbourg că va prezenta o inițiativă legislativă privind locurile de muncă de calitate până la sfârșitul anului 2026. Această mișcare vizează adaptarea protecției angajaților la noile realități economice și tehnologice. Discursul a pus accent pe necesitatea de a gestiona efectele inegale ale inteligenței artificiale și dificultățile de integrare pe piața muncii pentru tineri.
Un punct central al dezbaterilor vizează managementul algoritmic, o tehnologie care poate monitoriza performanța în centre de apel sau poate repartiza sarcini în depozite. Comisia Europeană examinează posibilitatea de a permite lucrătorilor accesul la propriile scoruri de performanță și asigurarea unei revizuiri umane asupra deciziilor importante. Scopul este de a preveni deciziile automate care pot influența direct activitatea unui angajat fără control uman.
În cadrul consultărilor, Confederația Europeană a Sindicatelor (ETUC) a solicitat un drept individual la formare gratuită și plătită pentru angajați. Totuși, Comisia Europeană a menționat că există limite de competență în acest sens, invocând articolul 166 din Tratatul privind funcționarea UE. În prezent, există deja norme europene care protejează formarea obligatorie furnizată de angajatori, dar nu există un drept general la orice curs de reconversie.
Pe partea cealaltă, organizația BusinessEurope se opune introducerii unor noi cerințe legislative pentru utilizarea inteligenței artificiale la locul de muncă. Aceasta propune în schimb aplicarea cadrului actual și investiții în competențe, argumentând că noile reguli ar putea încetini investițiile tehnologice. Sindicatele, prin intermediul ETUC și al industriei, cer însă măsuri concrete precum respectarea dreptului la deconectare și contracte de muncă sigure.
Proiectul, cunoscut sub numele de Quality Jobs Act, a început să fie discutat încă din 2025, având o foaie de parcurs prezentată anterior. În prezent, partenerii sociali au la dispoziție până la data de 28 septembrie pentru a răspunde la consultările privind conținutul intervenției. Discuțiile nu se limitează doar la inteligența artificială, ci acoperă și aspecte legate de sănătatea și securitatea în muncă, inclusiv riscurile psihosociale.
Aceste schimbări legislative sunt încadrate într-un context de transformare digitală rapidă în Europa, unde tehnologia modifică structura muncii. În timp ce inteligența artificială poate optimiza sarcinile repetitive, ea generează și noi provocări privind echitatea între generații și regiuni. Obiectivul final declarat de Ursula von der Leyen este ca tehnologia să ofere șanse echitabile și să îmbunătățească calitatea vieții profesionale.
context_missing: true
