Discursul „Starea Uniunii Europene”, susținut de Ursula von der Leyen pe 16 septembrie, a scos în evidență o intenție majoră a Comisiei de a integra Canada ca membru asociat al Uniunii Europene. Această mișcare geopolitica este privita ca un pas care ar putea pune UE într-un curs de coliziune cu Statele Unite. Reacția nu a întârziat, Donald Trump amenintând cu taxe de import serioase sau chiar stoparea relațiilor comerciale bilaterale, într-un context în care Canada are un antagonism mai marcat cu SUA.
Anunțul privind statutul de membru asociat al Canadei pare a fi un demers planificat, avand in vedere prezența premierului canadian, Mark Carney, la Strasbourg. Această mutare este considerată o extensie firească a modelului de cooperare al Uniunii Europene, similar acordurilor cu țările Mercosur sau cu India. UE pare să considere că nu are de pierdut prin ostilizarea SUA, avand în vedere costurile suportate pentru conflictul din Ucraina și natura capricioasă a deciziilor președintelui american.
În ceea ce privește structura juridică, ideea de „membru asociat” a generat controverse atât în Bruxelles, cât și în cadrul Comisiei Europene. Criticile au venit din partea extremei stângi din Parlamentul European, care a semnalat lipsa unei baze juridice pentru acest statut în tratatele UE. De asemenea, s-a menționat faptul că Ursula von der Leyen nu a consultat anterior capitalele europene înainte de a face acest anunț de impact.
Interpretările asupra impactului acestui nou statut variază de la o simplă schimbare de branding comercial la o modificare a arhitecturii Uniunii Europene. În varianta cea mai restrictivă, se vorbește despre un acord privilegiat pentru a reduce dependența Canadei de exporturile către SUA. Totuși, această mișcare poate fi văzută ca o tentativă de a crea o comunitate de interese economice în jurul modelului de democrație liberală occidentală.
Asocierea cu Canada vizează economii puternice bazate pe principii democratice, ceea ce poate pune presiune pe statele membre care nu respectă aceste valori. Ursula von der Leyen a subliniat că accesul la fondurile europene poate fi condiționat de performanța democratică a statelor. Această abordare este vizată în special pentru a diferenția Uniunea de regimurile care nu respectă valorile fundamentale, precum cel din Ungaria.
În contextul actual, România se află într-un mediu politic din ce în ce mai competitiv, unde aderența la principiile europene este esențială. Din punct de vedere factual, acest context de schimbări politice este marcat și de alte evenimente internaționale, precum victoria stransa a stangei in alegerile legislative din Suedia, care a dus la demisia lui Ulf Kristersson.
