Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar putea propune miercuri, în cadrul discursului anual privind Starea Uniunii Europene, crearea unui nou „Consiliu European de Securitate”. Acest nou format ar urma să reunească liderii Uniunii Europene împreună cu reprezentanți ai Ucrainei, Marii Britanii, Norvegiei și Canadei. Scopul principal este coordonarea răspunsurilor la amenințările de securitate tot mai ridicate, marcând o schimbare în arhitectura de securitate europeană și în relația cu NATO.
Discursul de la Strasbourg va avea loc în prezența premierului canadian Mark Carney, un eveniment marcat de participarea unui lider de peste Ocean. Pe lângă securitatea generală, Bruxelles-ul pregătește o nouă Strategie de securitate, așteptată la începutul lunii octombrie, după amânarea prezentării inițiale. De asemenea, președinta Comisiei ar putea introduce o inițiativă comună UE–Canada privind securitatea în Arctica, în contextul unei strategii actualizate pentru regiunea arctică și vecinătatea nordică.
În ceea ce privește economia, accentul se va pune pe competitivitatea și pe reducerea birocrației, la doi ani după raportul lui Mario Draghi. Comisia urmărește o „curățenie generală” în reglementări, promovând principiul simplității încă din faza de concepere a normelor. Totodată, inteligența artificială reprezintă o temă centrală, fiind discutate impactul asupra locurilor de muncă și implicând consultări cu Jim Hagemann Snabe, președintele Siemens, pentru a evalua aplicațiile industriale ale tehnologiei.
Agenda europeană va include și subiectul schimbărilor climatice, după o vară marcată de incendii și secetă. Comisia planifică pentru sfârșitul lunii octombrie un pachet privind reziliența climatică, care ar putea include un scenariu climatic comun la nivelul UE. În paralel, se analizează consolidarea Frontex, cu o posibilă creștere a efectivelor de la aproximativ 7.800 de persoane în prezent, până la 30.000 de persoane, pentru a gestiona presiunea migratorie și a crea centre de returnare în afara UE.
Protecția minorilor reprezintă un alt punct critic, cu introducerea unor restricții de vârstă pentru rețelele sociale prin EU KIDS Act. Acest sistem ar putea impune un acces diferențiat sub supravegherea părinților pentru copiii sub vârsta de 15 ani, extinzându-se și către platformele de jocuri sau chatbot-urile bazate pe inteligență artificială. Ursula von der Leyen a subliniat importanța acestui pas, afirmând că nu trebuie acceptată o copilărie modelată de algoritmi.
Aceste propuneri de reformă structurală vin într-un moment în care Uniunea Europeană trebuie să navigheze între provocările de securitate globală și necesitatea de a menține competitivitatea economică. Discursul SOTEU servește drept platformă pentru stabilirea priorităților strategice ale Comisiei Europene în fața unor crize geopolitice și climatice tot mai complexe, încercând să echilibreze cerințele industriei europene cu obiectivele de mediu și de reziliență de lungă durată.