În cadrul dezbaterilor de la Consiliul European desfășurat pe 15-16 octombrie, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evaluat eficacitatea măsurilor de protecție socială. Ea a remarcat faptul că implementarea voucherelor energetice în România și Franța a reprezentat o modalitate adecvată de a oferi sprijin familiilor cu venituri mici. Această abordare a fost calificată de lidera executivului comunitar drept direcția corectă pentru gestionarea impactului costurilor ridicate asupra cetățenilor europeni.
Contextul economic este marcat de o creștere semnificativă a prețurilor la nivelul continentului. Ursula von der Leyen a semnalat că, începând cu finalul lunii februarie, prețul gazului în Uniunea Europeană a înregistrat o creștere de 140%, o situație care riscă să se agraveze în perioada următoare. Pentru a atenua presiunea, președinta Comisiei a anunțat că exportatorii de gaz metan vor beneficia de o perioadă de flexibilitate suplimentară de un an pentru a se pregăti de noile reglementări ale UE.
Pe lângă gestionarea resurselor de gaz, Comisia Europeană pregătește noi strategii pentru sectorul energetic și rafinării. Ursula von der Leyen a menționat lansarea unui dialog strategic axat pe rafinăriile europene, cu scopul de a reduce costurile de producție. În perioada următoare, executivul va prezenta și măsuri menite să crească cota de electricitate în cererea totală de energie, punând accent pe înlocuirea combustibililor fosili cu electricitate curată produsă direct în Europa.
Discuțiile au vizat și viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034, care reprezintă 1,26% din produsul intern brut la nivelul Uniunii. Ursula von der Leyen a subliniat că agricultura și politica de coeziune vor rămâne priorități, dar a insistat pe necesitatea sporirii resurselor proprii. Siegfried Mureșan, coraportor al Parlamentului European, a avertizat că un buget cu tăieri nejustificate ar putea alimenta mișcările populiste și extremiștii din blocul comunitar.
Opinia eurodeputaților a fost diversă, de la cereri de impozitare a profiturilor extraordinare ale companiilor energetice, formulate de Iratxe Garcia Perez, până la critici privind birocrația. Nicola Procaccini a susținut că accentul trebuie pus pe autonomia energetică, indiferent de sursă, în timp ce Kinga Gal a acuzat Comisia de obiective ideologice. Totodată, Valerie Hayer a semnalat deficitul comercial al UE cu China, estimat la 360 de miliarde de dolari în 2025, cerând un comerț bazat pe reguli.
Evoluția acestor decizii bugetare și energetice are loc într-un cadru de instabilitate regională și economică. În perioada recentă, liderii europeni au monitorizat cu atenție situațiile de securitate, precum atacurile asupra navelor din Marea Neagră, care au generat îngrijorări privind fluxurile comerciale. Aceste dinamici geopolitice influențează direct capacitatea Uniunii de a stabili un buget stabil și de a asigura autonomia energetică necesară protejării cetățenilor europeni.
