Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți, la Strasbourg, că Uniunea Europeană trebuie să acționeze imediat pentru a ajuta statele membre să răspundă problemelor cauzate de creșterea prețului energiei. În cadrul unei dezbateri desfășurate în plenul Parlamentului European, lidera executivului comunitar a subliniat necesitatea unor soluții pe termen scurt pentru criza actuală, dar și a unor reforme structurale pe termen lung pentru piața energetică a blocului european.
În contextul volatilității pieței, Ursula von der Leyen a remarcat că prețul gazului în UE a crescut cu 140% de la finalul lunii februarie, avertizând că situația ar putea deveni și mai gravă. Pentru a gestiona această presiune, președinta a anunțat că exportatorii de gaz metan vor beneficia de o perioadă de flexibilitate suplimentară de un an pentru a se pregăti de noile reglementări ale UE. Ea a menționat că abordările precum voucherele energetice aplicate în Franța și în România pentru familiile cu venituri mici reprezintă direcția corectă.
Strategia de tranziție vizează înlocuirea combustibililor fosili cu energie curată produsă direct în Europa, proces care implică atât producția, cât și transportul acestei energii. Ursula von der Leyen a explicat faptul că majorarea producției de energie curată reprezintă jumătate din provocare, restul fiind asigurarea distribuției acesteia acolo unde este nevoie. În acest sens, Comisia Europeană va lansa un dialog strategic privind rafinăriile europene pentru scăderea costurilor și va prezenta măsuri pentru creșterea cotei de electricitate în cererea totală de energie.
Pe lângă criza energetică, discuțiile au vizat viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034, care reprezintă 1,26% din produsul intern brut la nivelul Uniunii. Ursula von der Leyen a insistat asupra necesității sporirii resurselor proprii, menționând că agricultura și politica de coeziune vor rămâne priorități esențiale. Siegfried Mureșan, coraportor pentru acest buget, a avertizat că orice tăieri nejustificate ar putea alimenta extremiștii și populiștii, subliniind nevoia unei Uniuni a apărării și a unei economii competitive.
Dezbaterile au inclus și critici din partea unor eurodeputați, precum Nicola Procaccini, care a cerut renunțarea la „fetișul decarbonizării” în favoarea autonomiei energetice, sau Kinga Gal, care a acuzat Comisia de birocrație ideologică. Totodată, Valerie Hayer a semnalat deficitul comercial al UE cu China, estimat la 360 de miliarde de dolari în 2025, solicitând un comerț bazat pe reguli. Iratxe Garcia Perez a propus, la rândul său, un impozit pe câștigurile extraordinare ale companiilor energetice pentru a susține o Europă socială.
Evoluțiile economice și politice din cadrul Uniunii Europene sunt marcate de o tensiune constantă între nevoia de securitate energetică și obiectivele de sustenabilitate. În perioada actuală, deciziile privind bugetul multianual și gestionarea fluxurilor de energie sunt esențiale pentru stabilitatea regională, având în vedere presiunile geopolitice și fluctuațiile prețurilor la resursele critice pe piețele globale.
